„Prostie pe datorie”. Miliarde de euro, bani europeni, care s-au dus pe apa sâmbetei din cauza autorităților incompetente

Jumătate din sumă era asigurată de Uniunea Europeană, dar fostul primar al orașului n-a reușit să recepționeze lucrarea în termen, iar banii rambursați Uniunii Europene s-au transformat în datoria orașului către Guvern, instituție care, la final, a scos bani din fondul de rezervă să acopere incompetența unor aleși.

În Teleorman, o finanțare de milioane de euro, zace neterminată

Și în Teleorman, o finanțare de 200.000.000 de euro, care ar fi trebuit să conecteze oamenii la apă și canalizare, încă nu e recepționată.

Predeal, un oraș aflat, la un moment dat, la un pas de faliment

Tot bani europeni au atârnat ca o piatră de moară pe bugetul orașului Predeal, aflat la un pas de faliment, la un moment dat, pentru că ceea ce ar fi trebuit să fie perla stațiunii, un centru SPA construit cu finanțare europeană, în valoare de cinci milioane de euro, i-a înglodat în datorii. Și aici, banii au fost restituiți Uniunii Europene, pentru că nu s-au încadrat în termenele de finalizare prevăzute în contractul semnat, pentru accesarea de fonduri nerambursabile. Un centru SPA, pe trei niveluri, cu spații de relaxare, bazine de înot, saune, grotă de gheață, spații de relaxare și săli de fitness, era menit să aducă mai mulți turiști în orașul pustiit de la poalele Munților Bucegi. Valoarea proiectului era de 40.000.000 de lei, iar bugetul local suporta jumătate.

„Să mă dea în judecată”

În 2014, lucrarea era atribuită unei firme din Baia Mare. Primar pe vremea aceea era Liviu Cocoș, care n-a văzut o problemă în faptul că nu se încadrau în graficul de lucrări, și le-a tot dat amânări, până au ieșit din termenul impus de Uniune. Ceea ce trebuia predat, la finalul lui 2015, doi ani mai târziu, era tot șantier. Liviu Cocoș, primarul Orașului Predeal: „Este un proiect început în 2014, este un proiect mare și, cum știți și dumneavoastră, cu probleme mai mari sau mai mici, dar sper ca în 2017, șantierul să plece de aici, să ne lase lucrarea finalizată”. Suntem în 2022, și șantierul tot n-a plecat. Au plecat, în schimb, banii europeni. Șapte milioane de lei au fost achitați de Ministerul Dezvoltării, organism intermediar, care s-a întors împotriva primăriei ca să-și recupereze banii. A câștigat procesul și le-a impus penalități, care au dus la dublarea sumei datorate: 14.000.000 de lei, adică aproape trei milioane de euro. Actualul primar s-a trezit cu datorii cât tot bugetul Predealului pe un an. Sorin Ciobanu, primarul orașului Predeal: „1.500 euro pe zi către MDRAP, din august 2017, până la ultima cale de atac, 1.007 zile. S-a dublat suma datorată. Nu e gata centrul. Am făcut demersuri și încercăm să-l terminăm”. Datoria a fost stinsă de Guvern din fondul de rezervă, adică din banii contribuabililor. De două milioane de euro mai are nevoie primarul ca să termine centrul. Nu se mai poate îndatora, pentru că a atins limita de 30 la sută. Așa că, așteaptă o minune. Va da în judecată constructorul și pe toți cei care au condus primăria, ca să mai recupereze din pierderi. Liviu Cocoș, fostul primar al orașului Predeal: „Să mă dea în judecată”. Liviu Cocoș a fost condamnat pentru abuz în serviciu. Vicele, care i-a succedat în funcție, a pierdut postul după două luni, pentru că era prins în același dosar, iar următorul vice și-a pierdut scaunul, după ce a fost condamnat pentru conducere sub influența alcoolului, iar Predealul nu a avut primar până în 2020. Liviu Cocoș, fostul primar al orașului Predeal: „Cei care au urmat, nu și-au făcut treaba”. La interior, mai sunt doar finisaje de făcut și de cumpărat aparatură. Privită de sus, toată acestă poveste ne arată că, atunci când vorbim de risipa banilor publici sau pierderea fondurilor europene, nu plătește niciun ales. Doar oamenii din taxele lor. Uniunea Europeană a pus la bătaie, în ultimul exercițiu financiar 2014 - 2020, 24.000.000.000 de euro. România n-a atras, până acum, decât jumătate. Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Mai avem 9.200.000.000 de euro de absorbit în perioada de programare 2020, cu termen de implementare decembrie 2023. Deci într-un an ar trebui să se întâmple”. Ca să nu pierdem banii, autoritățile ar trebui să facă, într-un an, ce n-au făcut în șase. Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, spune că principala problemă a fost întârzierea cu care s-au început programele, la doi ani de la încheierea negocierilor, adică 2016. Și, pentru că niciodată nu învățăm din greșeli, și pe viitorul exercițiu financiar 2021 - 2017, programele vor începe tot cu doi ani întârziere, deși negocierile s-au încheiat în 2020. Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Pentru 2021 - 2027, suntem, din nou, în aceeași situație. Când am ajuns la conducere, era în aceeași formă cu cea pe care am lăsat-o la plecare. De atunci am depus acordul de parteneriat. A durat din aprilie, până când l-a aprobat comisia”.

Ani pierduți care se traduc în miliarde de euro neaccesate

Statul membru, care negociază târziu programele, e România. Slaba gestionare a timpului e imputată de actualul șef, tuturor miniștrilor de la Fonduri Europene, care a încheiat negocierile la sfârșitul lui 2020. Ministerul a fost preluat de Cristian Ghinea, care spune că a lucrat în paralel și la PNNR și la Programele Operaționale, iar la plecare i-a lăsat interimatul lui Florin Cîțu. Cel care a preluat portofoliul a fost Dan Vîlceanu, colegul de partid a lui Boloș, care susține că a găsit programele cum le lăsase în 2020. În loc să depunem dosarele de finanțare anul trecut, le vom depune la anul. Doi ani pierduți, care se vor traduce în miliarde de euro neaccesate. Ministrul spune că șapte miliarde de euro se vor întoarce în bugetul Uniunii Europene în 2023, sume neabsorbite de România, iar Teleormanul riscă să urce pe podiumul rușinii cu un proiect care trebuia închis acum doi ani. Prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007 - 2013, județul câștiga un proiect pentru reabilitarea rețelelor de apă și canalizare. Programul avea două etape, iar la închiderea lui, orașele Alexandria, Videle, Roșiorii de Vede și Turnu Măgurele, ar fi trebuit să aibă racordați la utilități toți locuitorii. Suntem în 2022, iar la Teleorman nu s-a finalizat nici măcar prima etapă, cea care trebuia încheiată în 2016. Apaserv, instituția care derulează programul, a atribuit lucrările către mai multe societăți. La Turnu Măgurele, una dintre investiții presupunea modernizarea Stației de Tratare a Apei și construirea unui ponton de captare a apei din Dunăre. În 2015, în port, e instalată stația plutitoare, care a costat un milion de lei și care trebuia conectată prin conducte la stația mare de tratare, supusă, la rândul ei, modernizării. Valoarea totală a lucrării, aproximativ nouă milioane de euro. Printre primele achiziții a fost stația de captare plutitoare pentru care Apaserv a decontat un milion de lei. Titi Brâncoveanu a lucrat la serviciul tehnic până anul acesta, când s-a pensionat. Pe la Stația de Tratare au trecut mai multe firme. Toate au plecat așa cum au venit, iar ce a rămas în urmă sunt lucrări executate greșit, cum rezultă și din expertiza tehnică ulterioară. Despre lucrări ne vorbește și un pescar amator care merge zilnic în port. Reporter: A funcționat vreodată? Pescar: „N-a funcționat”. Reporter: Așa a arătat mereu sau l-au modernizat? Pescar: „Acum l-au vopsit. Abia a luat aprobarea, l-au dus la Brăila, l-au vopsit, l-au aranjat”. Vina nu e doar a constructorului, ci și a beneficiarului, care trebuia să aibă un om în șantier și să supravegheze lucrările. Un proiect care trebuia închis în 2013, e tot în faza de execuție și riscă să piardă definitiv finanțarea dacă nu e gata anul viitor.