Cum s-au trezit oamenii din mai multe comune din țara noastră cu pășune în loc de pădure în actele cu titlu de proprietate

Iar cât se rezolvă contestațiile și până se face dreptate, pădurea se taie. Firmele de cadastru dau vina pe localnici că nu colaborează ca să identifice suprafețele. Dar și pe Agenția Națională de Cadastru că nu lămurește lucrurile.

La Horea atrag atenția acele situații în care, de exemplu, oamenii s-au trezit că nu mai dețin pădure bună, unde știau că au, de veacuri, ci aceasta a fost trecută în patrimoniul primăriei, iar ei ar fi fost intabulați pe zone mărginașe cu lăstăriș mai puțin valoros. Iar când au mers la pământul lor, au descoperit că pădurea se taie. Radu Petrusel, consilier local: ”Mie mi-a luat 3 hectare de pădure și mi le-a scos în câmp. Treabă premeditată zic”. Multe zone bune cu pădure bună au fost trecute de la săteni, la composesoratul local, care deținea oricum suprafețe mari, în zonă. Localnicii declară că șeful composesoratului are sora contabilă la primărie și e mâna dreaptă a edilului, de atfel și sediul composesoratului este chiar la parâmărie. Acești doi frați vorbesc despre amenințări și presiuni asupra localnicilor, dacă își cer înapoi zonele cu pădure bună. Primar Horea: ”Au sediul aici jos la noi şi oamenii spun că suntem cu ei”. Oamenii care au rămas fără teren, cu titlurile în mână trebuie să facă solicitare la composesorat, pentru restituire. Dar pentru fiecare cedare de teren e nevoie de vot în Adunarea generală a composesoratului, iar organizația silvică nu a mai organizat adunare din 2020. Ne-a confirmat șeful composesoratului, care recunoaște și că au primit multe suprafețe care nu le aparțin. La Horea oamenii se plâng și că există falsuri în documentația care a stat la baza intabulărilor. Această femeie, de exemplu, o bătrână cu 4 clase, susține că familia ei ar fi descoperit semnături care nu îi aparțin, pe niște fișe de interviu, pe care, teoretic le-ar fi întocmit, la fața locului, reprezentații firmei de cadastru. Am pus-o să se semneze pe tanti Rafila Neag. Cornelia Baba – director OCPI: ”Aceasta e o declarație dată la fața locului”. Reprezentanții firmei prestatoare recunosc că erorile pot apărea în zonele cu teren accidentat. Radu Petrușel: ”Au făcut 3-5 măsurători și apoi nu știu cum au obținut”. În comuna Lupșa găsim aceleași nemulțumiri, pentru lucrări mai recente. Șeful composesoratului zonal recunoaște să localnicii s-au trezut cu pădurile trecute la entitatea silvică, care a primit astfel suprafețe noi, dar ar fi pierdut altele. Mircea Șpan, director composesorat Lupșa: ”Recunoaştem că sunt...dar primăria trebuia să se implice”.

În comuna Lupșa, la 12 800 de hectare de teren, au fost peste 12 mii de contestaţii...una pentru fiecare hectare. Un număr enorm.

La Lupșa a lucrat o altă firmă decât la Horea. Primarul de la Lupșa declară că nu are nicio vină, în poveste, pentru că în acea perioadă ar fi delegat viceprimarul să se ocupe de comisia locală. Radu Penciu, primar la Lupșa: ”Sincer vă spun, i-am întrebat de ce nu ies să facă măsurători au spus că astea sunt prețurile”.

Marius Todor, administrator și acționar în firma de cadastru: ”Pentru noi a fost un contract păgubos Lupșa, dar am fost acolo cu zeci de oameni”. Firma care a lucrat la Lupșa a fost înființată în 2015, taman anul în care a demarat programul național de cadastru sistematic. Marius Todor, administrator și acționar în firma de cadastru: ”Noi am pariat pe cadastru sistematic, alte firme poate aveau al obiect de acvititate. La momentul ăsta în câte UAT-uri aveţi lucrări? În 178. Şi nu e mult, nu v-aţi întins mai multe decât permite plapuma? Putem duce, avem 700 de angajați”. 6 din cei 8 acționari sunt membrii în consiliul de administraţie la celebra companie Roşia Montană Gold Corporation, iar al şaptelea deţine firma de securitate de la proiectul Roşia Montană.

Administrator e unul dintre acționari și afirmă că la Lupșa au mai rămas nesoluționate doar o mie de contestații.

Și problemele ar fi plecat de la refuzul edililor locali, de a puje la dispozoție documentele de la primărie. Marius Todor, administrator și acționar în firma de cadastru: ”Nu a fost depusă documentația”. Radu Penciu, primar la Lupșa: ”Dau vina pe cei de la firmă şi oficiul de cadastru, eu plecam de aici la 3 noaptea și la 7 eram înapoi la birou, deci i-am ajutat”. Coincidența face că în timp ce societatea participa și câștiga licitațiile, un angajat de la Roşia Montană Gold Corporation ajungea consilier personal al șefului Agenției Naționale de Cadastru. Firma a licitat și primit 1.2 milioane de hectare, în toată țara, adică o cincime din totalul din program. Marius Todor administrator și acţionar firmă cadastru: ”La jumătate dintre licitații ne-am prezentat singuri”. În toată bâjbâiala cu actele pe masă și intabulări definitive, o parte dintre localnicii de la Lupșa au organizat proteste la prefectură și la OCPI Albă. Au mărșăluit cântând și, după o serie de întâlniri cu responsabilii, de la care au aflat că nu mai pot face nimic, au decis să acțoneze în justiție. Peste 200 dintre ei s-au unit și au dat în judecată Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară și cer anularea totală a procedurii de intabulare de la Lupșa.

Procesul este la Tribunalul din Cluj-Napoca, oraș unde predă un profesor universitar de economie, născut și crescut la Lupșa, care s-a lovit personal de nedreptatea făcută pe plan local. Irimie Popă, prof. univ. la Facultatea de Ştiinţe Economice Univ. Babeş Bolyai:”Este un grup infracţional organizat, organizat pe judeţe”. Contractele se semnează pentru un an sau doi ani, iar reprezentanții firmelor jonglează cu angajații, dintr-un loc în altul, când prind lucrări în județe diferite, la mare distanță. Asta confirmă și șeful biroului din Călărași, responsabil cu programu, național, pe județ.

Omul recunoaște că lucrează cu o firmă care ar fi trebuit să termine lejer cadastrarea, în 2 comune, la Dorobanți și Perișor. Ambele localități au fost colectivizate, înainte de 89 și au planuri parcelare făcute. Leontin Sava șef birou inreg. sistematică, OCPI Călărași: ”Au probleme în Bistrița, au probleme în Mehedinți și au probleme peste tot. Ei ca să țină contractele de acolo sub control, să nu fie reziliate și așa mai departe. Și contractele astea au niște termene și la un moment dat pot fi reziliate, doar că el în alte părți este în pericol de a rezilia contractul și în urmă toate resursele acolo, pentru că aici cumva e rezolvat”. La Călărași, firma care lucrează îl are ca acționar pe Cosmin Dragomir, fiul unei foste șefe de la OCPI Călărași. E inginer și se declară pasionat de tot ce ține de cadastru și geodezie. Își asumă întârzierile din contract și eventualele penalități. La primăria Perișor, funcționarii nu sunt mulțumiți de întârzieri, că n-au nicio vină că firma întâmpină dificultăți în alte părți ale țării. Cât timp situații vechi, de acum un deceniu nu au fost încă soluționate, și peste ele vin alte cazuri noi, proiectul avansează lent și cu abateri. Toți cei implicați recunosc problema, soluțiile de remediere se lasă așteptate. Radu Petrușel: ”Un corp de control și luați la puritcat toată documentația de s-a făcut la cadastrare, să facem lumină”. Cornel Păunescu, patron firmă cadastru: ”În 13 ani s-au făcut 200, luaţi o regulă de 3 simple, nu glumesc, cred că va mai dura 20 de ani”. Radu Molnar, deputat: ”Aceleaşi discuţii, fix ca acum 30 de ani, când eram eu mic”. E un proces anevoios, într-un domeniu stufos, în care răspunderea e pasată între primari, firme prestatoare și autoritățile de cadastru. Erorile sunt ignorate de un sistem care nu le corectează la timp. De plătit, ajung să plătească tot oamenii. O treabă gratuită, pe buzunarul și nervii lor.