Modifica setarile cookie
Toate categoriile

”Statul degeaba”. Primarii ar putea economisi peste 1 miliard de euro per mandat dacă ar scăpa de angajații care nu fac nimic

Your browser doesn't support HTML5 video.

”România, te iubesc!”, ”Statul degeaba”, ep. III. Toți banii pe care multe primarii din Romania îi încasează din taxe și impozite se duc pe salarii. Practic, nu primăria există pentru cetățean, ci cetățeanul pentru primărie.

Dacă nu se adună suficient de la cetățeni, se apelează la stat, care oferă fară să ceara nimic la schimb. Avem o lege care prevede că primăriile primesc ajutor în funcție de cați bani încasează din taxe și impozite. Legea însă nu se aplică.

Țara Hațegului are multe comune mici, apropiate, cu populație redusă. În fiecare sunt sub o mie sau peste o mie de locuitori. Fiecare primărie are însă aparat birocratic, administrativ, armate de consilieri plătiți din bugetul statului pentru a funcționă și exista. Aici este comuna Densuș.

21 de angajați are primăria Densuș. Toți au dat bir cu fugiții. Peste drum e centrul turistic.

Primarul e în concediu. L-am sunat și pe viceprimar. S-a întors în primărie, unde, culmea, o găsim pe secretară.

Citește și
Paul Angelescu
Dezvoltare cu delăsare – o anchetă semnată de Paul Angelescu, duminică, la România, te iubesc!

1.600.000 de lei se duc în fiecare an pe salariile angajaților. Comuna Densuș are doar 1301 locuitori. În fiecare an, primăria primește ajutor de la stat pentru echilibrarea bugetului.

În 2022 au ajuns aici 2 milioane de lei. Instituția are o organigramă stufoasă, primarul are și consilier personal. Doua doamne lucrează la taxe și impozite. Una încasează și alta îi înștiințează pe rău-platnici.

I-am întrebat pe angajați unde erau în timpul programului.

Domnul de juridic a fost să-și ia soția, doamna de la achiziții a avut problemă, la fel și doamna de la relații cu clienții. Și bibliotecarul a avut ceva de rezolvat. Oricum, la muncă n-avea ce să facă, întrucât în sat nu exista bibliotecă.Acest spatiu e reabilitat de mai bine de doi ani. Cărțile satului zac în saci într-o magazie. La cei 21 de angajați se adaugă 9 consilieri locali.

La o aruncătură de băț de Densuș, e comuna Răchitova cu 1127 de locuitori. Pe angajații primăriei i-am găsit stând la povești. Și aici primarul e în concediu. Apare viceprimarul, care face o listă cu angajații.

Bugetul primăriei este de 2.200.000 de lei pe an. 300.000 din taxe și impozite. 1 milion și jumătate de lei vin aici din bugetul statului.

Peste deal, e o comună și mai mică. Comuna General Berthelot. Aici, generalul a primit de la regele Ferdinand o reședință și teren pentru contribuția adusă în eliberarea țării. Acum, întreaga așezare îi poartă numele și are doar 790 de locuitori.

Marina Huzoni este primar. Are 8 angajați și funcționează. N-ar putea însă să o facă dacă în fiecare an aici n-ar ajunge aici un milion și jumătate de lei, ați ghicit, de la bugetul statului. 800.000 de lei se duc pe salarii. Primarul vede teoretic avantajele unei comasări.

Marina Huzoni, primar: ”Cu Densuș Răchitova și eu de abia am face pe la 4500 de locuitori. N-ar mai fi atâta personal. S-ar reduce cu 40 la sută. Plus consilieri locali. 27. Am fi la 15 raportat. Și asta ar fi o reducere, pentru că consiliul local manaca undeva la suta de mii de lei pe an. De vreo 10 ani tot aud de reorganizarea asta. E o utopie. Toată lumea vorbește și nimeni nu face nimic.”

Unirea celor 3 comune ar însemna, teoretic, o economie în fiecare an de cel puțin 2 milioane de lei la bugetul statul, adică 8 milioane într-un mandat, bani care ar putea fi folosiți pe drumuri, scoli și alte investiții. Deocamdată se duc pe salariile angajaților.

Nucet apare în topul celor mai mici orașe din România, pe locul 2. După Băile Tușnad. 1987 de locuitori. Este o fostă așezare minieră din care oamenii au plecat, dar care a rămas cu o primărie destul de mare, cu o armată de functionari. Viața la oraș..

Primarul Mircea Tuduce încearcă să deslușească pe organigramă câți oameni are și cu ce se ocupă fiecare. În total sunt 22 de angajați. La ușa primarului, doua doamne răspund de relația cu cetățenii.

Într-o altă cameră e consiliera persoanală a primarului.

Primarul Mircea Tuduce: ”Consilier perosonal, problemele cetățenilor. Merge pe teren și ce probleme se confruntă cetățenii sau pe strada cutare merge și înștiințează viceprimarul să discute cu oamenii din localitate.”

Alex Dima: Și asta nu face primarul sau viceprimarul? Trebuie încă un om să discute cu oamenii?

Primarul Mircea Tuduce: ”Păi, nu poate primarul să meargă tot timpul pe teren.”

Aici e starea civilă. Ce face starea civila? Natalitatea. Decesele… Două angajate emit, teoretic, certificate de naștere și deces. Cum în oraș nu e maternitate, practic fac acte doar pentru morți. Anul trecut au fost 55 și câteva nunți. Își ocupă timpul cu transcrieri de acte.

La contabilitate sunt 4 persoane. Doamna a fost angajată de curând șef contabil. Deocamdată se acomodează și copiază de mână informații într-o agendă.

Primăria are și 3 oameni pe cultură. Pe unul l-a găsit păzind casa de cultură în care nu se întâmplă niciodată nimic. Un angajat se ocupă de turism, asta în condițiile în care centrul de turism zace zăvorât.

În orașul Nucet totul este gri și abandonat și pare că nimic nu funcționează. Angajații primăriei primesc însă 1.600.000 de lei salarii în fiecare an. Dacă n-ar primi mai bine de 2 milioane de lei pe an de la bugetul statului, primăria ar intra în faliment, pentru că de la cetățeni, din taxe și impozite reușește să strângă doar 450.000 de lei pe an.

Într-un colț al Bihorului este comuna Cociuba Mare, care are cu 700 de oameni mai mult decât orașul Nucet, adică 2724 și încasează din taxe și impozite 5 milioane de lei pe an, bani care schimba fața locului.

Mihai Sferle, primar Cociuba Mare: ”Tot ce vedeți aici, banii comunei, bugetul local, școala. 300.000 de roni, reabilitată. Din banii comunei, Centrul de permanență și Poliția clădirea Primăriei. 200.010 mii RON. Reabilitat.”

8 medici din județ vin aici pe rând și asigură o permanență de 24 de ore în clădirea reabilitată și dotată din banii localnicilor, și tot din banii lor s-au asfaltat și străzile.

Mihai Sferle, primar Cociuba Mare: ”Secretul este să nu fi un primar popular, adică trebuie să îți asumi să iei deciziile corecte. Nu se poate să să faci progres fără asumarea deciziilor. Dacă mă gândeam la mine doar personal și să dau bine în fața oamenilor, nu rezolvam nicio problemă. Am luat decizii nepopulare. Am blocat pensii și salarii în 2013, am avut popriri pe pensii și salarii la 280 de persoane, în condițiile în care își plăteau taxele corect. Mai avem 11.”

În primărie sunt doar 8 angajați. Bani ajung și aici de la guvern, dar sunt direcționați către investiții. Acum în sat a ajuns gazul. Primăria are puși deoparate 7 milioane de lei pentru co-finanțarea acestor lucrări.

Mihai Sferle, primar Cociuba Mare: ”Bugetul nostru, din taxe și în cursul anilor. Nu vă vine să credeți. Vă spun, nu avem nicio firmă în localitate mare. Fără filme agricole nu avem industrie, avem strict taxele și impozitele oamenilor.”

Cociuba Mare e dovada că se poate. În legea 273 care reglementează finanțele publice, la articolul 33 se arata că daca primăriile nu colectează taxe de la cetățeni, nu primesc ajutor de la stat. De ani buni guvernele prorogă această prevedere.

Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor: ”Această prevedere se amână la fiecare aprobare a bugetului pentru că ar deranja sistemul. Și în timpul acesta cât nu își încasează impozitele stau cu mana întinsă la guvern să li se dea bani de echilibrare bugetară. ”

I-am sesizat ministrului Finanțelor situația.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: ”Nu se mai prorogă decât de la 1 ianuarie, nu se mai prorogă. Vă pot garanta acest lucru. Este incorect și inadmisibil ca să cer bani la bugetul de stat.”

Primăriile și instituțiile statului pot da oameni afara. Cele mai multe nu o fac însă. Dovada că se poate vine tot de le Bihor.

Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor: ”Noi am făcut o concediere de aproximativ 600 de angajați per toate structurile CJ. La CJ au fost aproximativ 90 de angajați reduși, dar am avut tot felul de fundații, de asociații. Am avut câteva sute de procese. Am pierdut câteva dintre ele și vreo 20 de angajați concediați au fost reintegrați, dar economia la salarii anuală a fost de aproximativ 6 milioane de euro. Într-un an, pentru că este cam o mie de euro, să spunem, un salariu brut, în medie, per angajat. Acești bani s-au dus în investițiile din județ.”

6 milioane de euro pe an, 24 de milioane într-un mandat. În Romania sunt 41 de consilii județene plus Consiliul General al Capitalei. Daca în toate aceste instituții s-ar face aceeași reducere de personal, s-ar economisi mai bine de un miliard de euro în fiecare mandat.

Adrian Vestea a condus asociația consiliilor județene: ”Consider că este necesară comasarea mai multor localități, mai ales în cazul consiliilor consider că e necesar să comasăm.”

La câteva zile de la acesta declarație hotărâtă, Vestea a ajuns la conducerea ministerului Dezvoltării și Administrației, locul în care se reglementeaza funcționarea instituțiilor din acesta țară. Deocamdată, ministrul are alte priorități.

Rostul primăriilor și al consiliilor județene este să ajute comunitatea să funcționeze, să progreseze, să trăiască mai bine. Din păcate, singurul țel al angajaților din multe astfel de instituții este să le țină în viață, pentru a avea ei de unde să își ia salariile, de taxele oamenilor.

Cum nici pe acelea nu sunt în stare, în multe cazuri, să le încaseze, trăiesc din banii statului, ai noștri, ai tuturor. Și niciun guvern nu îndrăznește să-i deranjeze, pentru că de la ei vin voturile.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult