Primaria Mangalia a dat undă verde blocurilor din stațiuni. Viceprimar: „Cerul este limita”

S-au avizat blocuri de 17 etaje printre stejari seculari. Iar pentru a face loc altor construcţii au început defrişări în singura pădure de la malul mării.

Trecerea terenurilor din proprietate publică în proprietatea privată a statului şi apoi vânzarea lor a fost un mod de operare pe întreg litoralul. La fel şi retrocedările cu drepturi litigioase. Astfel de practici au fost geneza haosului urbanistic pe care îl vedem astăzi în Mamaia şi Năvodari. Într-o anchetă din 2019 am arătat cu întreaga prima linie de blocuri de la plajă era ridicată pe proprietatea publică a statului român deoarece se afla în interiorul unui coridor de protecţie de 50 sau 150 de metri de la linia cea mai înaintată a valului. Atunci primarii spuneau că nimeni nu ştie cum să traseze această linie, deşi noi descoperisem că statul avea un astfel de studiu, dar îl ţinea la sertar. Între timp plajele s-au lărgit, iar blocurile au ieşit din problematicul coridor de protecţie.

Tot în 2019 arătam că dezvoltatorii nu ţin cont de obligaţia de a amenaja o suprafaţă echivalentă cu 30% din teren ca spaţiu verde.

Între timp clădirile s-au finalizat, iar spaţiul verde nu este nici pe acoperiş, nici pe faţade şi nici în dalele înierbate din parcări aşa cum promiteau unii dezvoltatorii. S-au făcut şi recepţiile. În 2023 Inspectoratul de Stat în Construcţii a deschis în sfârşit ochii şi a demarat controale în Năvodari. Supriză, a descoperit multe nereguli. Silviu Cosa este prefectul județului Constanța.

Silviu Cosa, prefectul judeţului Constanța: „A primit de la ISC 114 procese verbale de control, în care se constată anumite aspecte de nelegalitate privind eliberarea respectivelor documente de către primăria Năvodari”.

Acum prefectura deschide zeci de procese în instanţă să anuleze autorizaţiile blocurilor, multe dintre ele locuite sau închiriate de cumpărători de bună credinţă. Silviu Cosa, prefectul judeţului Constanța: „În mod sigur sunt şi blocuri sau ansambluri rezidenţiale cu mai multe apartamente. În cazul în care instanţa hotărărște definitiv că AC-urile sunt anulate, vor fi transmise spre valorificare unităţilor administrativ teritoriale”.

Reporter: Care pe înţelesul tuturor însemnând ce?

Silviu Cosa, prefectul judeţului Constanța: „Pot notifica proprietarul imobilului respectiv ele însuşi la demolare sau pot intenta o acţiune astfel încât în baza altei hotărâri a instanţei să se hotărască ca imobilul va fi demolat”.

La Constanța situaţia este la fel de încâlcită. În 2019 Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Cristi Borcea, Dragoş Savulescu şi mulţi alţi intermediari au fost condamnaţi definitiv pentru înstrăinarea terenurilor din oraş şi din Mamaia. Instanţele au decis că zeci de terenuri să se întoarcă la primărie, care a avut nevoie de 4 ani că se recupereze printr-un alt proces, câştigat d-abia în prima instanţă, aproape 200.000 de metri pătraţi. E vorba inclusiv de porţiuni din emblamatica faleză a oraşului. Deocamdată primarul nu poate spune ce va face cu ele mai departe.

Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța: „Nu aş avansa o soluţie pentru că nu pot în momentul de faţă cât nu ştim nici motivarea instanţei de fond şi nu s-a terminat procesul pentru că ei vor face recurs”.

Mergem mai departe în Mangalia, municipiul de care ţin Olimp, Neptun, Saturn sau Jupiter.

Suntem în staţiunea Neptun, pe malul lacului. În dreapta mea este ceea ce se numea odată rezervaţia Naturală Stejarii Brumării. O oază de verdeaţă pe unde turiştii se puteau plimba şi adăposti de arşiţa soarelui la umbra arborilor seculari. Cât de curând, aici printre arborii seculari, pe verdeaţa vor răsări blocuri de 17 etaje.

Pe vremuri pe aici era o zonă de promenadă. După revoluţie, în urma marilor privatizări, terenurile au fost vândute şi lotizate, iar acum o mare parte sunt în proprietate privată. În 2019 primăria a aprobat un Plan Urbanistic General în care a decis că cel mai permisiv regim de înălţime să fie fix în această zonă verde din centrul staţiunii: P+9 sau peste au scris în PUG.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „P+9 şi peste înseamnă şi pe p+17 sau şi p+25 dacă terenul îi permite”.

Dragoş Angelescu este viceprimarul Mangaliei.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Îi dai voie să construiască, acolo unde poate să construiască, până la cer! Eu am mai spus-o şi o repet, sky is the limit”.

La sfârşitul anului trecut, pe acest teren, un dezvoltator a primit autorizaţie de construire pentru o clădire cu 17 etaje. La 50 de metri distanţă pe celălalt teren împrejmuit dezvoltatorul a aplicat pentru 11 etaje.

Reporter: Spuneţi-mi care ar fi diferenţa între o construcţie de 4 etaje şi o construcţie de 15 etaje cu aceeaşi amprentă la sol.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Diferenţa e foarte mare”.

Reporter: Pe ce?

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Pe 11 etaje”.

Reporter: Pe ce criteriu, pe înălţime ce spaţiu verde am luat de la etajul 4 la etajul 15 în comparaţie cu de la etajul 1 la etajul 4?

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Pe umbrire, pe estatica spaţiului, pe felul în care depăşesc înălţimea clădirii înălţimea copacilor de care”.

Terenurile din jur beneficiază şi ele de aceleaşi regim de înălţime. Cât priveşte "Rezervaţia Naturală Stejarii Brumării", fiecare arbore în parte este protejat, în schimb zona verde denumită generic "Rezervaţia Stejarii Brumării", nu. Şi se poate construi printre stejari. Reporter: Dar din punct de vedere al întregului spaţiu din centrul staţiunii?

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Viziunea arhitectului care le-a pus pe hârtie”.

Reporter: Al încărcării, al numărului de maşini.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Este totul gândit, aşa a fost stabilit. Domne la intrare în staţiune, în centrul staţiunii, la ieşire din staţiune să dăm accent de înălţime ca să fie”.

Reporter: Deci şi la intrare şi la ieşire şi în centru, adică peste tot.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Nu peste tot, că nu-i aşa”.

Este şi nu este. În 2021, la doi ani de la aprobarea PUG-ului, consilierii locali au votat să aplice acelaşi regim de înălţime din zona centrală pentru toate terenurile mai mari de 2.000 de metri pătraţi, indiferent unde se află. Au transformat excepţia în regulă.

Lector Univ. Toader Popescu, arhitect: „Este o omoginzare a întregului teritoriului staţiuni la nivelul cel mai înalt de densitate”.

Reporter: Adică o Navodizare.

Lector Univ. Toader Popescu, arhitect: „Probabil că în măsura în care această hotărâre de consiliu continuă să producă efecte, probabil că acele efecte pe termen mediu alea vor fi”.

Suntem în nordul staţiunii Olimp, pe o fâşie de teren unică pentru litoralul românesc datorită frumuseţii sale. Este singurul loc unde natura duce spre celebrul litoral grecesc, pe această faleză au fost plantaţi stejari şi pini până în buza mării.

Toate terenurile din această zonă sunt lotizate. Se ştie deja pe unde o să treacă străzile şi au început defrişările.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „A fost o zonă împădurită, o lizieră care nu şi-a luat statut de pădure niciodată”.

Dacă în PUG-ul din 2019 liziera avea regim de înălţime de 1 sau 2 etaje, în urma modificărilor din 2021 dezvoltatorii au început să primească certificate de urbanism pentru clădiri de 10- 11 etaje. Iar cei de la mediu spun că proiectele nici măcar nu necesită evaluare sau aviz de mediu.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Au apărut curţi, constructi noi, aşa le-am găsit ca şi documente în urma unor lotizări şi parcelari din anii 2000”.

Ne întoarcem în trecut. În 1998, Primăria Mangalia a cerut guvernului să îi transfere Pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul Românesc. Aceasta înconjoară Venus, Neptun şi Olimp pe o suprafaţă de peste 500 de hectare.

Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Da, aşa este ca să o salveze şi ca să fie proprietatea primăriei”.

Primar era Zamfir Iorgus. Guvernul a cedat pădurea pentru că primăria a promis că va face din ea un Parc Municipal.

Reporter: Aţi făcut parcul?

Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Da, nu ca să putem să construim parc municipal. Din păcate până în 2008 cât am fost eu primar nu s-a reuşit”. S-a reuşit însă trecerea a 300 de hectare de pădure din domeniul public în domeniul privat. Suprafeţe uriaşe de terenuri au fost apoi retrocedate sau vândute. Un raport al Curţii de Conturi din 2013 spune că pădurea a căzut victimă unor afaceri imobiliare veroase. De exemplu, primăria a vândut un teren cu 1,8 milioane de lei. Un an şi jumătate mai târziu acelaşi teren era vândut cu 30 de milioane.

Reporter: E corect ca în 98 să-i spuneţi statului român că cereţi cele 519 hectare ca să le menţineţi în proprietatea publică a statului să faceţi parc, iar 2 ani mai târziu să le treceţi din public în privat jumătate din ele ca să le vindeţi? Nu e ca şi cum aţi păcălit statul?

Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Vedeţi că nu. Eu vă controzic. Ce, primăria nu e statul roman?”

Fostul primar recunoate că a vândut bucăţi din pădure.

Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Porţiunea asta până la gară am spus să o scoatem la licitaţie”.

Spune că a licitat terenurile ca să dezvolte staţiunile, dar că, în acelaşi timp, le-a impus cumpărătorilor restricţii drastice pentru a proteja natură.

Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Pe zona aşa din 5% să poată să construiască”.

Fostul primar este acum consilier local. L-am întrebat cum votează când ajung pe ordinea de zi blocuri înalte.

Reporter: Dumneavoastră cum aţi votat?

Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Nu am votat aşa ceva. Când vine eu vă spun că nu susţin aşa ceva. Eu votez negativ de fiecare dată”.

Iată cum a votat în 2021 când primăria a dat undă verde blocurilor turn peste tot în staţiuni.

Unii localnici îi reproşează şi astăzi când îl văd pe stradă deciziile luate în anii 2000.

Jurnalistul Andrei Leonte de la publicaţia Info Sud Est a investigat soarta pădurii Comorova.

Andrei Leonte, jurnalist info-sud-est.ro: „A fost chiar ca la Constanța. Au fost 3 retrocedări mari care au însumat 100 de hectare. Cele 3 persoane care au primit retrocedările au mers în acelaşi timp, la acelaşi notar şi au vândut la aceleaşi persoane”.

Din documentele DNA consultate de Andrei rezultă că terenurile au fost cumpărate la scurt timp după retrocedări de Zanfir Iorgus, fratele şi soţia acestuia, de viceprimari, directori în primărie sau consilieri locali. Procurorii DNA Constanța au calculat un prejudiciu de 60 de milioane de dolari în Pădurea Comorova doar că dosarul a ajuns la ei prea târziu.

Andrei Leonte, jurnalist info-sud-est.ro: „A stat 5 ani de zile la Parchetul din Constanța, ulterior a fost trimis la DNA Bucureşti, a mai stat şi acolo, a venit la DNA Constanța, însă în momenul începerii urmării penale deja faptele erau prescrise şi dosarul a fost închis în 2016”.

Fostul primar recunoaşte că a cumpărat zeci de hectare retrocedate pe mandatul său. Dar spune că este vorba de terenuri agricole, vii sau livezi, nicidecum de pădure. Spune ca tranzacţiile au fost legale şi ca terenurile nu fac parte din cele 519 de hectare ale Pădurii Comorova.

Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Nu v-am explicat că nu are treabă cu Pădurea Comorova, nu are treabă cu Pădurea Comorova. La Pădurea Comorova nu am niciun metru pătrat”.

Ne întoarcem în Mangalia. Potrivit legii, şi falezele sau taluzurile sunt proprietate publică a statului român şi pe ele nu se poate construi. Teoretic ar trebui să fie în administrarea Apelor Române. Însă în multe localităţi de pe litoral primăriile le-au luat-o înainte, le-au intabulat, vândut şi transformat în curţi construcţii.

Suntem în Olimp, unde metrul pătrat, mai ales dacă are ieşire şi vedere la mare, a ajuns la preţuri astronomice. Cele două clădiri din spatele meu, vila impunătoare şi blocul de lângă, au adresa pe Stradă pe Falezei. Par a fi construite pe ceea ce pare pentru toată lumea a fi, o faleză.

Câţiva metri mai încolo alt dezvoltator sapă în alte două parcele. Mergem şi în centrul Mangaliei unde se ridică alte două clădiri pe faleză. Terenul a fost concesionat cu mult timp în urmă de primărie. Dezvoltatorul s-a apuca să sape şi să toarne betaone fără autorizaţii de construire sau avize de la mediu. Primăria l-a amendat şi apoi i-a emis până la autorizaţie de construire.

Primarii de pe litoral spun că Apele Române nu şi-au intabulat sau delimitat falezele şi din acest motiv nimeni nu ştie oficial unde încep şi unde se termină. După vânzări şi revânzări, terenurile au ajuns la cumpărători de bună credinţă ca fiind parcele construibile. Doar că în 2014, cu mult înainte să apară construcţiile, Apele Romane Dobrogea litoral au comandat şi primit un studiu care le-a trasat liniile pentru întreg litoralul. L-au ţinut însă la sertar. Şi l-au făcut public d-abia în 2022 forţaţi de o deputată care i-a dat în judecată.

Cristina Rizea, deputat: „Sunt clădiri, dacă nu ar fi fost construite pe litoral dacă ar fi fost publicat şi nu neapărat dacă ar fi fost publicat, ci dacă primăriile ar fi ţinut cont de acel studiu, probabil că nu ar fi dat”.

De exemplu, potrivit studiului, cele două clădiri de pe strada falezei din Olimp se află în interiorul falezei. Excavările din liziera cu pini sunt şi ele în interiorul falezei. La fel şi cele două corpuri de beton din fata promenadei din centrul Mangaliei.

Dragoş Angelescu, viceprimarul Mangaliei: „Acel studiu au recunoscut oficialii Apelor Române că s-a făcut din pix, n-a venit nimeni în teren să vadă de ce e vorba!”

Şi la Constanța se dau certificate de urbanism pe terenurile din faleză care n-au făcut obiectul dosarului retrocedărilor.

Vergil Chitac, primarul Muicipiului Constanța: „Dacă acolo privatul care a intrat în posesia, din punctul meu de vedere nelegal, al unui teren situat pe taluz a cerut”.

I-am cerut un interviu lui Hristu Uzun, şeful Apelor Române Dobrogea Litoral. Nu am primit un răspuns. Din 2022 la nivelul Guvernului s-a creat o comisie interministerială constituită special pentru a face ordine în tot acest haos cu plajele, faleze şi coridoarele de protecţie care ar trebui să fie protejate.

Reporter: În ce stadiu a ajuns aceasta comisie?

Silviu Cosa, prefectul județului Constanța: „Comisia lucrează, are întâlniri cel puţin lunare”.

Reporter: Noi ştim în momentul de faţă, din punct de vedere juridic, ce e faleza, a cui e şi ce se poate face pe ea pe litoralul românesc?

Silviu Cosa, prefectul județului Constanța: „Există foarte multe incertitudini vis a vis de ceea ce înseamnă aceasta delimitare a falezei”.

I-am cerut un interviu secretarului de stat de la mediu care coordonează acest comitet. N-am primit un răspuns. La Mangalia hotărârea de consiliul local care a permis blocuri înalte în toate staţiunile, nu doar în anumite zone, a fost atacată în instanţă de un ONG care între timp a şi câştigat, dar în prima instanţă. Apele Române au şi ele diverse procese cu primarii sau investitori privaţi pe tema falezelor. ADS susţine că a făcut demersuri pentru a transmite terenurile din Grindul Chituc Administraţiei Deltei. Se lucrează şi la o strategie a zonei costiere, care n-a fost încă prezentată publică. În tot acest haos care planează de zeci de ani de zilei asupra întreg litoralului rezultatul se vede cu ochiul liber. Iar litoralul românesc şi milioanele de turişti, încă aşteaptă un colac de salvare.