Pârtia cu noroi care i-a îndatorat pe localnici pentru 20 de ani
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
In tot acest timp, la 2.000 de kilometri distanta austriecii fac averi din turism. De ce la ei se poate si la ei nu? Un prim raspuns ar fi ca acolo banii sunt cheltuiti in mod responsabil, nu aruncati pe apa sambetei, ca la noi. Campania Stirilor PRO TV va prezinta astazi o partie cu noroi care a costat 5 milioane de euro. Cu ea s-au pricopsit bistritenii pe un deal de langa oras, din dorinta primarului care i-a indatorat pe urmatorii 20 de ani. Edilul n-a tinut cont ca altitudinea in oras este foarte joasa, ca iernile sunt calde si zapada nu rezista. A luat bani de la banca si a facut partie. Pana acum nimeni n-a schiat pe ea, pentru ca, vorba lui Nila din "Morometii", e noroi.
25 ianuarie, 2017, un deal de langa Bistrita. Pe un ger de crapa pietrele, mai multi muncitori isi dau toata silinta sa sparga gheata. Din ordinul primarului, Ovidiu Cretu, se instaleaza un gard. Sunt ultimele retusuri inainte de inaugrarea partiei din zona.
Pare o munca in zadar. Dar, nu e prima data cand muncitorii sunt scosi de primarie la astfel de activitati.
Partia din Bistrita este amenajata la cea mai joasa altitudine din tara. Porneste de la 676 si ajunge 418. Are 1200 de metri lungime si e visul primarului materializat.
Ovidiu Cretu, primar Bistrita: "In 2008 am candidat cu acest proiect pentru primarie."
Inca de la inceput au fost voci care s-au opus. Una dintre ele, a lui Marcel Berbecaru, fost sef la salvamont si sef de investitii in primarie.
Proiectul si-a vazut de drum. Primaria s-a imprumutat la banca mai bine de 5 milioane de euro pentru partie cu toate ca in oras sunt inca strazi fara asfalt si canalizare.
Ovidiu Cretu, primar Bistrita: "Este facuta din banii primariei pe un credit foarte avantajos. 4,5 miliarde de euro plus TVA. Avem 20 de ani termen de rambursare."
Am nimerit la Bistrita exact in ziua in care se faceau ultimele verificari la instalatie. Salvamontistii se pregateau sa ii dea jos pe skiori din scaun in cazul unei pene de curent. Luni la rand, lucrarile au fost intarziate aici pentru ca nu a fost curent pentru instalatii.
Dupa 2 saptamani ne-am intors. Prognoza meteo s-a adeverit. Zapada de pe partie s-a topit, iar inaugurarea a fost amanata. Florin Chereji este consilier local.
Florin Chereji, consilier local Bistrita: "Regula in Elevetia, Alpi - dezvolti un domeniu daca in ultimii 10 ani ai avut cel putin 7 ani zapada de 30 de cm minim pe o perioada de o suta de zile. Ori la Bistrita stim foarte bine ca daca am avut 10 cm in ultimii 10 ani daca am avut 2 ani astfel de zapada."
Chereji este unul dintre cei care s-au opus proiectului. Nici el nu a fost ascultat. Sustine ca de-a lungul timpului mai multe localitati din Alpi s-au oferit sa trimita gratis in Bistrita echipamentele pe care le scoteau din uz. Dar primaria a refuzat. Acum, primaria va plati timp de 20 de ani pentru partie.
Primaria plateste acum o firma care administreaza partia cu 100.000 de lei pe luna chiar daca nu e zapada.
Am incercat acum sa mai discutam inca o data cu primarul. Nu a mai avut vreme, asa ca l-a desemnat pe purtatorul de cuvant care inca mai spera sa faca inaugurarea in acest sezon.
O partie de 5 milioane de euro zace in nori si sunt sanse mari sa ramana asa mult si bine. La Bistrita altitudinea e prea mica iar temperaturile prea ridicate pentru a permite fabricarea zapezii. Riscul este ca partia de la Bistrita sa intre pe lista proiectelor esuate din tara noastra in materie de ski. Nu avem o strategie la nivel national iar legile care au fost date de-a lungul timpului nu au fost respectate.
Inca din 2003 Parlamentul a decis ca pe muntii nostri se va schia. O lege stabileste infiintarea mai multor partii care puse cap la cap ar fi ajuns la 2.000 de km. Deocamdata toate partiile din Romania ajung la doar 162 de kilometri. Avem 187 de partii omologate. Foarte scurte. Multe dintre ele nu ofera conditii pentru schiat. In Austria, autoritatile au inteles de multi ani ca pot trai din turism. Doar in landul Tirol se schiaza in peste 100 de regiuni si puse cap la cap partiile depasesc 5200 de kilometri. Acolo regulile sunt stricte, autoritatile au inteles rolul turismului si fiecare proiect de partie este discutat si aprobat in comunitate dupa ce primeste acordul specialistilor. La Bistrita, firma care a realizat proiectul a intrat in insolventa si pana acum nimeni nu a tras primaria la raspundere pentru modul in care a aruncat pe un deal 5 milioane de euro.