Marea defrișare | Românii au învățat să fenteze unul dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a lemnului din lume

Hoții au învățat să-l fenteze și să scoată lemnul tăiat ilegal din pădure. Avem echipamente care ar putea să ne spună câtă pădure există, cât și unde se taie, să vedem în timp real infracțiunile.

Autoritățile de la noi nu le folosesc. În ministerul Mediului și Parchetul General încă am rămas la nivelul promisiunilor. „O să facem, o să avem...”, în timp ce pădurile cad.

Ministrul susține că trimite în fiecare lună o lista cu infracțiunile semnalate în SUMAL.

Alex Dima: Doar trimitem la poliție și poliția ce face?

Tánczos Barna, ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Îi dă amendă sau îl bagă în pușcărie”.

Alex Dima: Avem astfel de cazuri?

Tánczos Barna, ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Nu există sentințe pe astfel de cazuri”.

O altă metoda de furt. Hoții introduc poze trunchiate în SUMAL și opresc internetul pe tot traseul. Dacă nu-i prinde nimeni fac mai multe transporturi cu același aviz, cu lemn furat, și abia la final activează internetul, iar în sistem sunt înregistrați cu un singur transport legal. Ministrul spune că sistemul îi vede.

Alex Dima: Când ziceți sistem înseamnă soft-ul sau un om care lucrează în sistem?

Tánczos Barna, ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Un om care apasă pe ENTER”.

Alex Dima: Un om care apasă pe ENTER înseamnă că trebuie să vadă..ce? Să vadă pozele?

Tánczos Barna, ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Nu analizează trasee dezinstalări și instalări. O să avem. Când o să avem inteligență artificală pe SUMAL o să analizeze și pozele. De ce intrăm într-o discuție la care nu vă pricepeți nici dumneavoastră și nu sunt informatician nici eu. Eu știu un singur lucru. Pot să primesc lunar lista celor care dezintalează”.

Alex Dima: Dumneavoastră spuneți că nu mă pricep. Eu mă duc în pădure și îi găsesc și vin la dumneavoastră.

Tánczos Barna, ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „I-ați raportat și i-a prins Garda. Două mașini, dacă raportați trei vor fi prinse”. Cele două camioane au trecut prin bariera Ocolului Silvic Șuici. De mai multe ori. Nimeni nu le-a verificat.

George Duca, șeful Ocolului Şuici: „Nu știu ce să vă spun. Cu telefoanele astea numai probleme am avut. Nu știu să vă zic”.

Pe 1 februarie un camion circula pe drumurile din Argeș cu GPS- ul orpit. În sistem, în astfel de situații nu apare traseul, ci o dungă între locul de încărcare și destinație. I-am semnalat situația polițistului din zonă.

La fața locului a ajuns și un echipaj al Jadarmeriei. Jardarmii au dreptul să oprească astfel de transporturi doar pe drumurile forestiere. Pe drumurile publice intră în competeanța poliției.

Polițist: „Păi așa merge de ceva timp. Închide GPS-ul ca să nu se vadă unde e și unde descarcă”.

Echipa România, te iubesc! a pornit în căutarea camionului. L-a găsit și a început o demostratie despre cum acționează autoritățile statului român. Nu știu să folosească sistemul SUMAL, nu știu ce sancțiuni să aplice.

Polițist: „De ce nu porniți GPS-ul?”

Șofer: „Șefule, uite...n-am umblat la el”.

Mai bine de o oră echipa România, te iubesc! a așteptat un alt echipaj cu polițiști mai pricepuți în ale silviculturii.

Alex Dima: Polițistul vorbește cu șeful. Nu mișcă un deget fără acordul șefilor.

Polițist: „Șeful mi-a spus că dacă mai putem să așteptam 10 minute să apară și colegii mei ceilalți”.

Apare patronul firmei care deține camionul.

Patron: „Telefonul e de vină. Dacă iese din aplicație ce să-i fac. Nu știu ce să-i fac. Uite, fă-l mata. Avem telefoane bune. Nu știu. Ajutați-ne și pe noi. Dacă nu știm…”.

Un alt echipaj de poliție a ajuns în zonă. Polițiștii se întreabă unul pe altul ce e de făcut. După alte zeci de minute ne deplasăm la locul de unde s-a încărcat lemnul.

Alex Dima: Instrucțiunile pe aplicație cine vi le-a făcut?

Patron: „Nu știu domnule. Așa am cumpărat telefoanele. Ne mai ajută cine ne mai ajută pe la ocol”.

Alex Dima: Cine i-a învățat pe oamenii dumneavoastră să umble?

Patron: „Nu știu. Ne-au făcut niște teste, nu știu. Habar nu am că nu le fac eu. Eu sunt administratorul”.

Alex Dima: Și tocmai de aia, că sunteți admnistrator și aveți oameni în teren și se întâmplă situații.

Patron: „Nu e problema mea. E problema Ocolului Șuici”.

Alex Dima: Cum să nu fie problema dumneavoastră? E mașina dumneavoastră.

Patron: „E mașina mea…”

Alex Dima: Noi ne-am întâlnit cu ea și nu avea GPS-ul pronit.

Patron: „Nu îmi vine să cred așa ceva. Da ce credeți, că a fost vreo șmecherie?”

Alex Dima: În momentul în care eu văd pe traseu mașina cu GPS- ul oprit...?

Patron: „Tot așa gândeam și eu. Corect...așa e”.

A apărut un alt echipaj de poliție. Vine și Poliția Silvică de la județ și câțiva pădurari pregătiți de acțiune.

A venit și Garda Forestieră care a dat o amendă patronului pentru că nu are depozitul împrejmuit. Pentru că umbla cu GPS-ul oprit, șoferul a fost amendat cu 2.000 de lei, iar unul ditre jandarmi i-a setat telefonul să nu se mai întrerupă. Toată ancheta a durat o jumătate de zi.

Neștiința ajunge până la cel mai înalt nivel

Organele de control nu știu sau nu vor să folosească sistemul SUMAL, să-i oprească pe hoții de lemne. Neștiință ajunge până la cel mai înalt nivel. O recunoaște șeful procurorilor de mediu.

Aurelian Mihăilă, procuror: „Nu suntem atât de familiarizați cu SUMAL. Nu știm exact cum să lucrăm. Nu știu câți dintre colegii mei din țară au intrat și știu ce înseamnă SUMAL, ce înseamnă tot ce se încarcă acolo. (...)Sunt aspecte de nouatate”.

Marca aplicată cu ciocanul pe copaci este principalul element de control care arată legalitatea unei tăieri. După câteva luni ea nu mai este însă lizibilă și nu mai reprezintă o probă puternică. Mihai Gasparel este șeful gărzii Forestiere Suceava.

Mihai Gășpărel, șeful Gărzii Forestiere Suceava: „Cred că pe puțin 90% scapă datorită faptului că nu se poate face această distincție între marca falsă și cea reală. Au fost foarte multe cazuri în care am preluat probe și expertul criminalist nu s-a mai putut pronunța. N-a putut să spună dacă marca pe care am ridicat-o e reală sau falsă”.

Revoluționarea sistemului silvic din România

Alex Dima: Suntem la granița dintre Harghita și Bacău. Pădurarul Gabriel Oltean a fost aproape de revoluționarea sistemului silvic din România.

Gabriel Oltean a fost șef de promoție în facultate. Are un master în Silvicultură în Canada și a fost admis la doctorat la Yale, peste Ocean.

Nu s-a dus. A venit în satul natal, șef de ocol silvic. Înainte de venirea lui, ani la rând din pădurile Ghimeșului s-a tăiat ilegal.

Un dosar cu mulți vinovați a fost plasat de procurori de la unul la altul, până când majoritatea vinovaților au fost scoși basma curată.

Pădurile din zonă poartă și acum urmele taierilor ilegale. Prima măsură pe care Oltean a luat-o a fost să instaleze camere de filmat pe drumurile care coboară din pădure. Imaginile puteau fi urmărite de oricine live pe internet.

Gabriel Oltean, silvicultor: „Pădurarul poate să întoarcă privirea, dar camera nu. Astfel încât primul impact e ăla psihologic. Să se gândească de două ori dacă vor să treacă pe aici”.

A instalat și bariera.

În primăvara lui 2022, sub privirile șefului Romsilva și ale altor oficialități venite de la București, a prezentat un sistem nou de marcare a arborilor.

Sistemul e mai greu de îndepărtat de infractori și permite o evidență mai clară și un control mai ușor în pădure. La două luni de la prezentarea acestui sistem, Oltean a fost dat afară de la ocolul silvic pentru că nu a permis scoaterea unor cantități mari de lemn din pădurile care aparțin primăriei Ghimeș.

Viceprimarul explică.

Bilibok Robert, viceprimar: „Noi voiam să scoatem lemnul ăla să avem profit. Era și „bum-ul” ăla cu prețul lemnului în care putea fi luat să aibă un profit destul de frumușel. Treaba asta nu s a întâmplat.(...) El era atot puternic. Nu puteai absolut nimic”.

Imaginile surprinse de camere nu mai sunt publice pe internet.

Antal Levente, șef ocol: „Nu sunt publicate pe YouTube. Nu s-a mai publicat. Nici nu știm parola. Am vorbit cu domnul care s-a ocupat de server”.

Alex Dima: Fostul șef de ocol nu știe parola?

Antal Levente, șef ocol: „Ba da, cred că știe. (...) Au fost probleme că mulți verificau când mergeau patrule și vedeau când un pădurar mergea spre canton”.

Alex Dima: Și nu era bine asta?

Antal Levente, șef ocol: „Nu, pentru că infractorul știa în timp real când ajunge personalul de la ocol în teren”.

Alex Dima: Datorită acestor camere ați prins vreun transport ilegal?

Antal Levente, șef ocol: „Înainte a fost. Până când am intrat un pic în normalitate. (...)Chiar din 2021 s-au oprit tăierile ilegale. (...)Nu mai sunt”.

Oltean se judecă acum cu primăria și ocolul Ghimeș. I-am arat sistemul de marcare ministrului Mediului. Susține că e prea costisitor. Barna promite că o să cumpere 2.000 de camere din PNRR, că o să supravegheze pădurile din sateliți. Promite.

În România nu știm cât lemn dispare din pădure ilegal

ONG-urile de mediu susțin că autoritățile reușesc să prindă și să raporteze doar 1% din furturi. Pentru controlul celor mai mari păduri din România, din Moldova, Maramureș, Apuseni și Muntenia sunt doar 89 de inspectori silvici pentru milioane de hectare.

Zilele trecute, la șefia Gărzii Forestiere naționale s-au numit conducători. Consilierul personal al ministrului a preluat conducerea, din partea UDMR, iar adjunctul este un cântăreț de muzică populară numit de PSD, cunoscut pentru melodiile „Pădure, dragă pădure” și „Sunt înalt fără mustață”.

Oficial, România scoate din pădure 19 milioane de metri cubi de lemn pe an. În 2018, cercetătorii din Institutul Național de Cercetare în Silvicultură, care se ocupă de inventarul forestier național, au ajuns la concluzia că, în fiecare an, din pădurile noastre ies 38 de milioane de metri cubi de lemn.

Cum datele erau prea mari în comparație cu cele oficiale, au fost scoase din raport de o comisie a Institutului cu justificarea că au fost calculate eronat. Gheorghe Marin este șeful inventarului din 2007.

Gheorghe Marin, coordonator inventar forestier național: „Constituie o încălcare a eticii în cercetare. Etica în cercetare spune că nu poți să cenzurezi rezultatul cercetării. Există în lege. O comisie poate să avizeze sau nu o lucrare, dar nu are atributul de a obliga cercetătorul să scoată anumite rezultate pentru că asta e cenzură”.

Șerban Davidescu, directorul Institutului de Cercetare în Silvicultură: „O să intre din nou în comisiile Institutului și o să vedem”.

Alex Dima: Puteți să-l chemați?

Șerban Davidescu, directorul Institutului de Cercetare în Silvicultură: „Ați vorbit cu dumnealui. (...) A avansat cu alți oameni din institut această cifră? Nu știu”.

Alex Dima: Nu l-ați întrebat?

Șerban Davidescu, directorul Institutului de Cercetare în Silvicultură: „Mie nu mi-a prezantat un raport în care este această cifră”.

Alex Dima: Ați cerut?

Șerban Davidescu, directorul Institutului de Cercetare în Silvicultură: „Nu l-am cerut”.

Alex Dima: Alți colegi au venit cu un contrastudiu?

Șerban Davidescu, directorul Institutului de Cercetare în Silvicultură: „Nu pot să fac un contrastudiu domnule. Cine mi-l plătește?”

Alex Dima a discutat cu Marin într-o pădure de lângă Institut pentru că șeful său, directorul Șerban Davidescu, ne-a cerut să nu vorbim pe acest subiect în instituția pe care o conduce.

Ciclul doi de inventar s-a derulat în perioada 2013-2018, pe 28.000 de suprafețe împrăștiate în toată țara. La inventar au lucrat 80 de cercetători, plătiți din banii statului cu 30 de milioane de lei.

Cine a greșit

În 2019, vestea că din pădure se scoate aproape dublu decât se știe oficial a făcut vâlvă. S-a ținut o dezbatere cu mai marii silviculturii care n-au ajuns la nicio conluzie.

Marin a fost cercetat de DIICOT pentru comunicare de informații false. Subiectul a fost îngropat, iar ciclul trei al inventarului, care trebuia să înceapă în 2019, n-a mai primit finanțare.

Abia în 2020 au început să vină bani și cercetările s-au reluat.

Olivier Bouriaud este doctor în inventar forestier și lucrează la inventarul pădurilor din Franța. A lucrat și la invetarul din România. A renunțat.

Olivier Bouriaud, doctor în inventar forestier: „Gestionarii nu se gândesc ce să facem cu pădurea. Se gândesc numai cum să ascundă. Modalitatea simplă este de a lua termometrul, îl strici, terminat. Am rezolvat problema. Astea sunt tentativele mereu. Au fost foarte multe din academie - de a opri inventarul”.

Ciclul trei o să fie gata în 2025 și costă statul român 64 de milioane de lei. Laura Bouriaud este doctor în drept silvic și profesor la Facultatea Silvică din Suceava.

Laura Bouriaud, profesor universitar: „Nimeni nu și-a asumat răspunderea de a explica ce se întâmplă și de a face politici publice pe baza acestor cifre. Pentru că se știe că dacă ridicăm prețul s-ar putea să descoperim niște lucruri nu prea plăcute și ca să evităm acest risc nimeni nu și-a asumat această responsabilitate de a explica cifrele din inventar”.

Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: „N-am văzut raportul oficial. Am văzut foarte multă dezbatere pe acea cifră și eu sunt convins că este imposibil, în România, 20 de milioane de metri cubi de lemn să iasă ilegal din pădure”.

Se taie mult peste raportările oficiale

Șeful inventarului forestier național susține că până acum cifrele din noul inventar arată același lucru. Se taie mult peste raportările oficiale.

Dacă am vrea, am putea să știm clar câtă pădure avem și tăiem. În Brașov, câțiva ingineri silvici și profesori universitari au inventat un sistem care măsoară cantitatea lemnului din pădure. Într-un sfert de oră, aparatul scanează un hectar de pădure și în trei ore datele sunt interpretate.

Mihai Niță, profesor universitar: „Precizia este centimetrică. Daca se mișcă ceva în centimetri, atunci noi știm ce se mișcă și unde nu știm pot să văd inclusiv evoluția lucrărilor făcute. Tot ce înseamnă silvicultura obiectivă. Asta ne dorim. Înainte să ajungi la camionane. Că acolo lucrurile sunt gata. Ești cu mortul pe masă”.

Cu acest aparat s-ar putea scana și lemnele din camioane și depozite. S-ar evita costurile uriașe plătite agenților care măsoară după metode învechite și stau cu lunile în control pe banii statului. Ministrul Mediului susține că e în legătură cu cercetătorii din Brașov.

Bogdan Candrea, proprietar Forest Design: „Concret, nu există un interes prea mare. E aproape spre deloc. Avem niște proiecte în Austria și Germania. Acolo sunt proprietari de pădure care manageriază pădurea de 100 de ani și vor să o facă și peste o sută”.

Alex Dima: Nu vi se pare că trăim într-un stat în care lucrurile nu funcționează? Când suntem în astfel de situații?

Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: „Ba da”.

Alex Dima: Și nu vi se pare că la dumneavoastră este mingea?

Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: „Nu la mine. Nu puteți arunca tot timpul mingea la ministerul Mediului, pentru că nu este la noi”.

Lipsa de asumare e sport național

Avem de ceva vreme o nouă strategie pentru păduri. Încă nu e aplicată. Vom avea și un nou cod silvic.

Nu le facem de bună voie, ci ni le-au cerut forurile europene care ne-au băgat în infrigement pentru dezastrul lăsat de unii confrați în pădure.

Avem multe echipe de schimbat. Romsilva e stat în stat - cu șefi numiți politic și controlați de cei care îi urcă pe funcții.

Instituția trebuie reformată din temelie. Sistemul SUMAL 2.0 are nevoie de îmbunătățiri.

Gărzile Forestiere n-au suficienți oameni pentru control, procurorii sunt puțini și slab pregătiți. Dovadă stau dosarele care zac nefinalizate sau clasate și infractorii care își bat joc de păduri.

Noi toți trebuie să înțelegem că pădurile reprezintă dreptul la aer curat al nostru, al tuturor. Tocmai de aceea ar trebui să le prețuim și să le apărăm mai mult.