Învinși de evaziune. Țepe în loc de taxe și corupție în loc de reguli. Cum a reușit Paul Petrof să ia mită peste 50.000 de €

Principala cauză este evaziunea fiscală și incapacitatea statului român de a lupta cu rețele care fraudează banii destinați investițiilor publice, salariilor sau pensiilor. Vorbim astăzi despre modul în care administratorii unor firme au ales să păgubească bugetul statului, în loc să fie contribuabili serioși în țara în care s-au îmbogățit.

Suntem la Direcția Regionala a Vămii București. Birourile directorului Paul Petrof, cel care conduce Direcția Vamală București sunt sigilate. Procurorii caută dovezi ale luării de mită. Nu este prima dată când Paul Petrof este implicat în dosare penale, cu toate acestea este unul dintre „nemuritorii” din finanțe.

De mai bine de 15 ani, Petrof ocupă funcții de conducere în Autoritatea Vamală, deși a fost cercetat în dosare penale pe vremea ANAF-ului condus de Sorin Blejnar, dar și mai recent în dosarul șpăgilor de la Aeroportul Otopeni. Acum este în arest alături de alți patru funcționari din finanțe. DNA îl acuză de luare de mită de la mai mulți oameni de afaceri străini pentru a închide ochii la mărfurile introduse în țară.

Procurorii DNA spun că, doar în cazul lui Paul Petrof, directorul Regionalei Vamale București, mita dată în perioada anchetei se ridică la peste 50.000 de euro. Banii au fost pretinși de la un om de afaceri căruia Petrof i-a promis că-l ajută să scape de plata unor accize la produse din tutun și alcool, bani care ar fi trebuit să ajungă la bugetul statului. Anchetatorii spun că, pe lângă bani, acesta a cerut și alte foloase necuvenite.

Citește și

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

În declarația de avere a trecut că deține împreună cu soția trei apartamente, o casă și mai multe terenuri în București, Dâmbovița și Constanța. Și aceasta este doar averea aflată la vedere. Din interceptările făcute de anchetatori reiese că șeful Vămii București știa că este expus și, cu toate acestea, nu se oprea din activitatea ilicită.

Marius Ionuț Voineag, șef al DNA: „Am considerat că e un punct major de interes pentru investigațiile de mare corupție pe care le putem desfășura zona de vamă. E o zonă care, întâmplător sau nu, trebuie să fim conștienți că generează un potențial de corupție foarte mare, pentru că sunt sume foarte mari de bani în joc”.

Perchezițiile DNA au vizat peste 20 de locații din București, Dâmbovița și Giurgiu, sedii de firme, dar și domiciliile unor vameși. În paralel se desfășura și o altă anchetă în celălalt capăt de țară, în punctul de frontieră Nădlac II pentru alte fapte de corupție.

În timp ce primesc plicuri suspecte, probabil cu bani de mită, vameșii sunt mai preocupați de CV-urile procurorilor de la DNA, vor să știe cine conduce mai nou instituția, în ce măsură sunt pregătiți procurorii să-I contracareze și își amintesc și de dosarele mai vechi în care au scapăt.

O industrie a fraudei se dezvoltă în fiecare zi, în timp ce guvernul se gândește să pună noi taxe și impozite pentru a acoperi deficitul din buget.

Marius Ionuț Voineag, șef al DNA: „Sunt mai multe zone în care am identificat vulnerabilități sau mai bine zis potențial pe partea de corupție, pe care noi putem să-l investigăm. Și finanțele, într-adevăr, ocupă un loc central”.

O mare problemă legată de cele mai multe ori de corupție este evaziunea fiscală. Anual, miliarde de euro se scurg printre degetele statului, care nu este în stare să încaseze ce își propune de la contribuabili. Daniel Dăianu a fost ministru de Finanțe și este astăzi președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor din România: „Venituri fiscale în România, inclusiv contribuțiile, în jur de 27% din PIB față de media de aproape 41% în Uniunea Europeană. Este o diferență foarte mare. Țările vecine - Ungaria, Polonia, Cehia - cele cu care noi ne măsurăm din Europa Centrală, au 34-35% din PIB. Bulgaria are în jur de 31% din PIB. Deci, nu se poate explica această situație, pentru că nu poți să accepți că România este o țară blestemată din acest punct de vedere, că nu se poate obține un nivel superior al veniturilor fiscale”.

Ioan-Marcel Boloș, ministru al Economiei şi Finanţelor din România: „Așa este, și e o realitate. Nu putem nega ceea ce Eurostatul afișează și este cu ochiul vizibil activitățile economice ilicite. Cea mai mare diferență este la taxa pe valoare adăugată, TVA-ul care ar trebui încasat de guvern. Noi, a fost ultimul studiu făcut de către Comisia Europeană în care ne-a pus în față o cifră uluitoare pentru gap-ul de TVA. Nouă miliarde de euro sunt numai prejudicii ale bugetului de stat care vin din zona aceasta a evaziunii fiscale, iar din acest nouă miliarde de euro, 40% sunt din achizițiile intracomunitare. Cifrele sunt îngrijorătoare. Orice ban pe care îl fură evazionistul este banul care este furat de la spitale, școli, de la pensionari”.

O pagubă uriașă, un prejudiciu de peste 50 de milioane de lei, spun anchetatorii din poliție. Grupul de firme Leonardo, o schemă complicată de evaziune fiscală care implică mafie italiană, companii controlate de libanezi sau români. Anchetatorii suspectează că administratorul grupului Leonardo a creat un circuit de evaziune cu facturi fiscale fictive. Deși le-au fost șterse peste 300 de milioane într-un proces discutabil de insolvență, în anii 2008-2009, cei din grupul Leonardo au continuat să fie pe minus. Astăzi sunt înregistrate la finanțele publice.

Deși au trecut printr-un proces de insolvență discutabil prin care s-au șters peste 300 de milioane de lei, majoritatea în cârca statului, cei din grupul Leonardo au continuat să adune minusurile. Astăzi au datorii la finanțele publice de peste 200 de milioane de lei, fără partea de evaziune fiscală pe care o bănuiesc

Șeful secției de urmăriri penale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor este specializat în dosare de evaziune fiscală.

Șapte ani de zile a stat dosarul la DIICOT în a cărui competență este grupul infracțional organizat. Dosarul de evaziune al grupului Leonardo a fost disjuns la sfârșitul lui 2022. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, probabil pentru a fi închis, faptele penale sunt pe punctul de a se prescrie. Rămâne, însă, evaziunea fiscală și, să sperăm că procurorii vor reuși să recupereze măcar o parte din bani.

Grupul Leonardo controlat de omul de afaceri orădean Florin Panea, care este bănuit că a folosit ani de zile diverse tertipuri pentru a eluda plata taxelor și impozitelor.

Domnul Panea nu răspunde. Încercăm să-i trimitem și un mesaj, să-i solicităm un interviu filmat vizavi de acuzațiile pe care procurorii le aduc în cercetările pe care le-au făcut din 2015 și până astăzi.

În perioada 2011-2014, când se presupune că Florin Panea, administratorul retailerului de încălțăminte, ocolea bugetul statului, la conducerea Gărzii Financiare Bihor era Călin Gal, astăzi vicepreședintele Consiliului Județean Bihor. Tatăl acestuia apare acționar minoritar în Leonardo SRL, cu 3,5 procente.

Florin Panea ne-a răspuns în cele din urmă cu un SMS în care scrie: „Este o anchetă penală în curs și îmi voi dovedi nevinovăția. Nu am nimic de declarat, toate declarațiile le-am făcut în fața organelor de urmărire penală. Mulțumesc”.