Hunedoara, județ bogat și cu potențial turistic uriaș, lăsat în paragină de politicieni

Galerie foto

În subteran are bogații impresionante de aur și cărbune. Deasupra, la înălțime, are alte bogații naturale și un potențial fabulos. Paradoxal, la mijloc e însă multă paragină, sărăcie și interese. În Hunedoara găsești Văi ale Plângerii, întreținute pe bani frumoși și tot aici am întâlnit edili și aleși care se fac că nu știu nimic despre scandaluri, risipă și decontări cu dedicație.

Veți auzi mărturii uluitoare, sub protecția anonimatului, despre modul cum e cheltuit banul public, în județ. Un reportaj semnat Rareș Năstase.

Poziționare: în vestul României, în inima Transilvaniei, dincolo de Carpați, cu ieșire la autostrada A1 și la un important coridor pan-european. În statistici, e județul cu cel mai mare indice de urbanizare, dar și cu cel mai mare număr de monumente. De la celebrele cetăți dacice până la biserici unice în Europa, de la Castelul Corvinilor și cetatea Devei, până la Geoparcul Dinozaurilor sau din Țara Hațegului, până în ținutul Padurenilor, în Hunedoara găsești un tărâm înzestrat cu domenii schiabile și stațiuni geotermale, cu aer curat și un uriaș patrimoniu natural.

Citește și

„România, te iubesc!” revine pe 16 februarie. Continuă campania Județe la stăpân

Aproape 78% dintre locuitori trăiesc în orașe, deși acestea arată în multe zone mai rău ca la țară. Înainte de '89 ocupa primul loc pe țară, pe segmentul industrial-economic, fiind propulsat în top de zonele miniere din Valea Jiului și siderurgia de la Călan și Hunedoara.

Rareș Năstase: "Au trecut 30 de ani, trei decenii în care autoritățile de aici bâjbâie și promit soluții salvatoare. Este halucinant că astfel de locuri nu reușesc să renască frumos. Județul Hunedoara are stăpânii săi."

Hunedoara e unul din cele patru județe ale Regiunii de Dezvoltare Vest. Are peste 3.300 de kilometri de drumuri, din care doar 40 de kilometri de autostradă, însă grosul - peste 1.500 de kilometri, sunt șosele județene. Și, la atâtea drumuri, e prilej de multe reparații și întreținere multianuală și mai puține modernizări capitale. Adică plombări și cârpeli interminabile și mai deloc modernizări complete.

Un angajat din Consiliul Județean povestește, însă cu identitatea protejată, schema prin care de ani de zile, în județ se face, chipurile, o nesfârșită reabilitare, pe diverse bucăți și bucățele de drum. La mijloc n-ar fi interesul corect de refacere a covoarelor asfaltice, cât mai degrabă direcționarea banilor către constructori de casă, ale căror lucrări lasă de cele mai multe ori dorit.

Angajată:

“-Pe lângă lucrările prinse în proiect, se mai dorește, nu știu cine din conducere, se mai doresc investiții pe lângă proiect, proiect care a trecut printr-o licitație. În acte ni se cere să facem documente retroactiv, pentru lucrările deja executate, care nu sunt pentru proiectul întocmit, ceea ce nu este legal.

-Concret, aveți o lucrare făcută anul trecut și în acte apare că se face acum?

-A existat și această situație. Sau lucrări executate, pentru care să se întocmească contracte ulterior, să se facă buget, dar să nu se mai poată da o comandă fermă, ele fiind lucrări deja executate. Asta înseamnă fals în acte! Înseamnă că constructorul vine cu niște documente fabricate, acum, nu atunci!"

Așa apar actele adiționale la contracte și cheltuielile cu lucrări accidentale, prin care sunt direcționate fondurile județului. Ca să nu fie probleme cu Curtea de Conturi, se fabrică și acte retroactiv, declara angajată.

Angajată:

"-Mai mult, s-au constatat și lucrări anunțate ca fiind terminate și ele să nu fie existente în teren. Anunțate de 3 ,4, 5 ori ca fiind lucrare terminată, făcute presiuni să se meargă să se recepționeze aceste lucrări. Din nou funcținarul public nu își face treaba pentru că nu achită lucrările pe care constructorul le-a recepționat. Am avut situații ca din ce era anunțat, am avut doar 20-25% executat, am avut situații ca nu era executat nimic! Factura trebuie depusă după ce situațiile și recepția sunt făcute, faci factură pe ce ai constatat la fața locului.

-Dar vă treziți cu facutra în avans?

-Da!”

Ceea ce dezvăluie acest funcționar public e de domeniul penalului, e vorba de posibile infracțiuni de abuz în serviciu, cât timp în joc sunt bani publici cheltuiți nefondat. Femeia acuză că șefii din Consiliu decontează lucrări după bunul plac al firmelor de construcții. Iar funcționarii din serviciile de specialitate ar fi presați să dea o formă legală unor lucrări executate fie în avans, fie prost sau făcute parțial.

Angajată:

“-Sunt constructori favorizați?

-Da! Am fost puși în situația să recepționăm lucrări neanunțate, constructorul când termină lucrarea trebuie să ne anunțe în scris ca să poți să îți organizezi recepția, să mergi la fața locului, și am fost puși în situația direct sunați, de către conducere, mergeți și faceți recepția acum! Dacă vrei repede, repede, nu se face o recepție a lucrării cum trebuie, da, nu prea se acceptă să ai obiecțiuni la lucrările executate. Mai ales ale unor firme! Alea sunt bune, nu ai voie să ceri documente în plus, sunt niște documente care se cer din care să rezulte niște cantități, niște metri cubi, niște suprafețe. Uneori lipsesc astea! Nu se scrie nimic, pentru că sunt lucruri care nu se pot scrie. Și toată lumea tace, ca și cum Consiliul Județean deservește acești constructori, nu constructorii au niște contracte pe care trebuie să le respecte, pentru CJ care le achită niște lucrări!"

Femeia spune că problemele au apărut în momentul în care la Consiliul Județean ar fi fost adus un membru marcant de partid, de la formațiunea din care fac parte cei trei șefi pe județ, președinte și vicepreședinți.

Costel Avram ocupă din 2018 funcția de administrator public al județului, după ce a dat examen singur pe post și a ieșit pe primul loc. Din CV-ul său reiese că în perioada 2000-2001 a fost deputat, iar în alte două mandate a fost vicepreședinte la Consiliul Județean. În calitate de administrator public al județului este responsabil, printre altele, de gestionarea drumurilor și de cum se fac lucrările pe ele.

Costel Avram, administrator public al județului:

"-Ați avut niște conflicte, instituțional, cu angajați?

-Nu, nu, toate au fost rezolvate prin hotărârile instanței de judecată.

-Dar a fost un conflict?

-Nu a fost niciun conflict.

-Dar a fost un conflict, o doamnă angajată?

-Nu știu, nu cunosc…"

Spune că nu cunoaște, însă înregistrările puse la dispoziție de angajații aflați în subordine dezvăluie un scandal care mocnește de ceva timp în birourile de la Consiliu, cu situații tensionate pe tema șantierelor la drumuri.

Atașate la propunerile de penalizare ar fi și fotografii de la fața locului, în care se vede iarbă crescută prin crăpăturile apărute în asfaltul turnat neconform, ori straturi de pietriș vărsate peste gheață și zăpadă, la temperaturi scăzute. În orice stat civilizat, oamenii de la Consiliu ar fi fost apreciați pentru că sunt atenți cum este cheltuit banul public și nu permit decontarea unor lucrări de mântuială. Nu și la Hunedoara, unde astfel de observații le-ar fi adus oprobiul administratorului public, așa cum reiese din discuțiile înregistrate în birourile de la CJ Hunedoara.

Angajat: “Fiecare contract are articole ce fac referire la penalități în caz de neexecutare sau neîndeplinire totală sau parțială a acestui contract. Niciodată nu a fost penalizat vreun constructor. Niciodată! Deși propuneri au fost."

Președintele Consiliului, Mircea Bobora, e fost director al celei mai mari fabrici de ciment din județ și un membru marcant al social-democraților hunedoreni.

Mircea Bobora, președinte CJ Hunedoara:

“-S-a cerut penalizarea unor constructori și nu s-a întâmplat nimic, pentru lucrări executate prost, sau neexecutate?

-Penalizarea se face în conformitate cu legislația, eu nu vă pot spune acum dacă sunt penalități neachitate de către constructori."

Costel Avram, administrator public:

"-Sunt anumiți constructori favorizați la nivel de județ? -Eu vreau să vă spun că în județul Hunedoara este o problemă foarte mare, că nu există firme care vin la licitații. Știți că la Deva se tin licitații și nu vin firmele, lucrări licitate de 4, 5 ori? Pe de altă parte, înțeleg că există rapoarte privind penalizarea firmelor. Eu nu am cunoștință de așa ceva.”

Iată un drum județean care face legătura între orașul Hunedoara și comuna Bunila. Duce direct în ținutul Pădurenilor și are la început câțiva kilometri asfaltați de curând, apoi, după o porțiune cu pavaj foarte vechi, ajungi direct într-o zonă cu mocirlă prin care doar cu mașina de teren mai poți trece. Mergem la primăria comunei.

Unde sunt cabinele de vot e și sala de Consiliu Local. Îl găsim și pe primar. Se plânge că e văduvit de investiții de la județ, iar motivul pentru care nu s-a făcut asfaltare în aceste locuri ar fi apartenența sa și a altor câțiva edili din zonă la alt partid decât cel din care fac parte șefii din Consiliu.

Romulus Stroia, primarul comunei Bunila: "Din 2016 de când am venit primar am N adrese… L-am adus aici pe președintele de Consiliu, pe administrator l-am căutat, nici nu a vrut să audă… S-a și întâmplat prin părțile astea, un turist să rămână izolat pe drumuri…"

Un scoțian care dorea să ajungă din Deva la Chișinău a setat pe GPS drumul cel mai scurt și s-a împotmolit prin pădure, deși avea mașină de teren. Cazul a fost făcut public de cei de la ISU Hunedoara, care au intervenit pentru salvarea lui și au făcut o postare pe Facebook, avertizând oamenii despre riscurile la care se expun, în județ, setand pe GPS "drumul cel mai scurt". Drumul pe care ajungi să te împotmolești cu mașina de teren are, ce-i drept, la început, o porțiune de nici 2 kilometri și jumătate cu asfalt bun, turnat anul trecut, după care are în mare parte un beton vechi, cu gropi plombate și replombate, un chin pentru oamenii din zonă.

Șofer: “Ar trebui să îl asfalteze, era vorba că ar fi fost fonduri, dar s-au folosit în altă parte. Peste 100 și ceva de milioane de lei vechi am băgat toamna trecută în mașina asta."

Drumurile arată rău, în acte totul e în regulă, șefii de la județ nu mai prididesc cu laudele și se fac că nu există probleme.

Dacă turiștii ar putea circula pe un drum civilizat,ar putea descoperi la Bunila satul Alun, un loc în care există singura biserică de marmură din România. Aici găsești și singurul drum de marmură din țara noastră, pentru că în zonă se află o carieră de la care s-a adus marmură și pentru amenajarea Casei Poporului de la București.

Sunt obiective nepromovate de ani de zile, așa că toată comunitatea de la Alun a părăsit treptat satul. Sunt 100 de case și aproape toate sunt nelocuite, fiind fie părăsite, fie transformate în cel mai bun caz în locuințe de vacanță. Un tânăr cioban, cu mama sa și două măicuțe de la biserică sunt singurii locuitori.

Cioban: "Toate sunt părăsite! Vin vara, prin weekend așa, nu stau. Sunt la oraș. Când am venit eu, sunt 9 ani, era lume multă aici, se puneau grădini, acum nu mai…"

În sertarele de la Consiliul Județean există însă de doi ani un proiect care prevede nu reparații și plombări interminabile, ci modernizarea completă a 10 drumuri județene mari, care să lege toate obiectivele turistice din județ. E drept că ar trebui făcute pe fonduri europene, unde șantierele sunt mai temeinic controlate.

Costel Avram administrator public: “S-a pierdut varianta fondurilor europene…"

Mircea Bobora, președintele CJ Hunedoara: "Programele de întreținere și reparații reprezintă o preocupare a noastră pentru că, dacă acum doi ani am alocat 18 milioane, anul trecut am alocat aproape 42 de milioane pentru întreținere și reparațiile drumurilor."

Bătaia pe contractele de drumuri nu e de ieri de azi în Hunedoara, iar ping-pongul și rocada între PNL și PSD sunt la ordinea zilei, în instituții. Predecesorul lui Mircea Bobora, la Consiliul Județean este Mircea Moloț, liberal, până nu demult un soi de zeitate locală în județ, recunoscut pentru modul discreționar în care a împărțit ani de zile fondurile pentru investiții. În 2014 procurorii DNA au intrat pe fir la Hunedoara și au consemnat că fostul președinte a pus la punct o metodă prin care a mascat aranjamentele cu constructorii, dându-le o formă de legalitate. Cine dorea să câștige contracte ar fi trebuit să lucreze în antrepriză cu firmele ginerelui fostului președinte de Consiliu.

Mircea Moloț a fost pus sub acuzare în 2015 și a primit arest la domiciliu pentru trafic de influenţă, luare de mită și spălare de bani, în dosar apărând și ginerele sau. În 2019, Moloț a scăpat de învinuire, iar DNA a clasat dosarul său. Era acuzat că directionase bani din Fondul de rezervă către anumite primării, preferențial, pentru așa zise situații de dificultate extreme și abia într-un târziu, anul trecut, o instanță hundoreană a considerat că sprijinul financiar acordat discreționar nu ar fi tocmai ilegal, pentru că legea nu spune exact ce înseamnă situație extremă, chiar dacă asta înseamnă să plătești datorii pentru contracte umflate cu asfaltatori și firme de salubritate.

Astăzi, consilierii județeni de la PNL recunosc că nici în prezent investițiile la drumuri nu se fac după un plan coerent, care să țină cont de zonele turistice, de locurile care să genereze interes economic și social sau de localitățile aflate în extremă dificultate. Dezvăluie că se întâmplă asta pentru că atât ei cât și colegii de la PSD votează în orb aprobarea programului, la începutul fiecărui an. Pur și simplu nu știu exact ce drumuri vor intra în reparații, pentru că, în loc de șosele, ei aprobă cantități de materiale de construcții ce trebuie cumpărate cu anumite sume de bani.

Florian Toma, consilier județean: "Ce cerem noi în fiecare an… E o cutumă… Noi votăm la început de an nu că se va face drumul cutare sau cutare, ci cantități, atâta asfalt, atâtea tone de piatră… Așa considerăm că ar fi o transparență maximă. Nu știm pentru ce porțiuni de drum votăm, știm care sunt cantitățile. Să poată să redirecționeze anumite fonduri, la comandă politică."

Nicolae Chirilă, consilier județean: “Degeaba asfaltezi într-un sat 3 km, dacă drumul până acolo este impracticabil. Am cerut la fiecare început de an o comisie, să analizăm toate drumurile județene și să avem în atenție turismul, dezvoltarea economică, și în funcție de asta să se intervină asupra acestor drumuri."

În mod normal, în orice Consiliu Județean ar trebui să existe un director tehnic de investiții, care să conceapă o strategie de lucrări și să supravegheze serios șantierele. A avut și Consiliul Județean unul, în persoana lui Carmen Guran - o ingineră angajată prin concurs, în 2016, înainte de instalarea administratorului public al județului.

Povestește că toate au fost bune și frumoase până când șefii de la Consiliu ar fi văzut că nu permite abateri de la proiecte, că se opune la plăti nejustificate pentru drumarii care au parteneriate cu Consiliul pe programul de întreținere multi anuală sau nu dorește achiziția de materiale de construcții de la unii constructori preferați de șefii de la județ.

Carmen Guran: "De câte ori un constructor era nemulțumit, se afișa la cabinetul președintelui sau administratorului public și apoi eram chemați noi și jigniți, umiliți, făcându-se o presiune psihică serioasă, să cedăm și să facem cum vrea constructorul, fie să plecăm din instituție, să vină alții cum ni se spune, care vor să facă cum trebuie în instituție."

Carmen Guran:

“-Să nu mai faci valuri, asta e expresia care se folosește, nu mai fă valuri!

-Deci faptul că ceri niște documente, că vrei să fie totul în regulă înseamnă că faci valuri?

-Da! Ba, mai mult, eu am fost terfelită 2 ani în presa locală și am făcut raport către președintele de Consiliu Județean.Atâta timp cât o lucrare e executată înainte de a fi alocată bugetar și a fi comandată, e ilegal executată.”

În fotografiile postate online, pe pagina Consiliului, Carmen Guran apare umăr la umăr pe șantiere, împreună cu șeful pe județ și cu administratorul public. Era, așadar, un om de încredere în instituție și cu atât mai multe semne de întrebare se ridică în privința îndepărtării ei.

Femeia povestește că i-ar fi găsit nod în papură la reabilitarea drumului Hunedoara-Călan, lucrare pe fonduri europene și unde ea era manager de proiect.

Carmen Guran:

“-Să o facem, să tăiem panglica și eu le-am spus că e important și cum se execută aceste lucrări, e o lucrare mică, sunt 10 kilometri și tot putea fi o lucrare emblemă și pentru conducerea politică.

-Și aveți temeri că nu se va executa cum trebuie?

-Am convingeri!"

Carmen Guran: "După cum vedeți se folosește zgura la greu, deși ar fi trebuit să fie piatră spartă, zgura e luată efectiv dintr-o haldă de la intrarea în Călan. Nu este procesată, nu este verificată, o zgura care nu e controlată în fabrică, se umflă, va crea ce vedeți la asfalt îmbătrânit."

Costel Avram: "Nu are nicio legătură una cu alta, nu! Motivul pentru care lucrarea este întârziată e vina ei, e posibil, e posibil!"

Florian Toma, consilier PNL: "Da, era un post cheie, doamna Guran verifica, prezența doamnei ne dădea garanția că banii nu se duc aiurea, că există un control, lucrarea a fost făcută, cantitățile s-au respectat. Unde nu și-a pus doamna semnătura, înseamnă că e o problemă. Încurcă pentru că intră prea mult și verifică adânc lucrările, într-o țară civilizată așa ar trebui făcut, într-o țară în care banul se împarte discreționar nu se face așa."

La Bunila, fostul sediu de poștă, devenit staul pentru oi, are pe ușa un afiș electoral vechi, de pe care zâmbește chiar actualul administrator public. Costel Avram candida la vremea respectivă din partea PRM, fiind cândva președinte al filialei hunedorene. Interesant este că mai apoi a ajuns vicepreședinte al PNL Hunedoara, pe când Hunedoara a fost fief al liberalilor, că astăzi să fie membru în tabăra social-democraților, deținătorii din prezent ai frâielor județului.

„În emisiunea “România te iubesc”, în cadrul căreia postul dvs. de televiziune desfășoară campania 'Judeţe la stăpân' , în ediția din data de 16.02.2020, despre județul Hunedoara, au fost inserate o serie de informații cel puțin confuze, de natură să îi inducă în eroare pe telespectatori.

Concret, s-au făcut următoarele afirmații , din care reiese că o cauză penală în care Mircea Moloț, fost președinte al Consiliului județean Hunedoara, ar fi fost finalizată prin soluție de clasare

“Predecesorul lui Mircea Bobora, la Consiliul Judeţean este Mircea Moloţ, liberal, până nu demult un soi de zeitate locală în judeţ, recunoscut pentru modul discreţionar în care a împărţit ani de zile fondurile pentru investiţii. În 2014 procurorii DNA au intrat pe fir la Hunedoara şi au consemnat că fostul preşedinte a pus la punct o metodă prin care a mascat aranjamentele cu constructorii, dându-le o formă de legalitate. Cine dorea să câştige contracte ar fi trebuit să lucreze în antrepriză cu firmele ginerelui fostului preşedinte de Consiliu.

Mircea Moloţ a fost pus sub acuzare în 2015 şi a primit arest la domiciliu pentru trafic de influenţă, luare de mită şi spălare de bani, în dosar apărând şi ginerele sau. În 2019, Moloţ a scăpat de învinuire, iar DNA a clasat dosarul său. Era acuzat că directionase bani din Fondul de rezervă către anumite primării, preferenţial, pentru aşa zise situaţii de dificultate extreme şi abia într-un târziu, anul trecut, o instanţă hundoreană a considerat că sprijinul financiar acordat discreţionar nu ar fi tocmai ilegal, pentru că legea nu spune exact ce înseamnă situaţie extremă, chiar dacă asta înseamnă să plăteşti datorii pentru contracte umflate cu asfaltatori şi firme de salubritate”. Cu referire la cele anterior menționate, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele clarificări:

Dosarul penal în care persoana menționată este cercetată, între altele pentru trafic de influenţă, luare de mită şi spălare de bani și față de care, așa cum se precizează în materialul sus menționat și în care s-au luat măsuri preventive, nu a fost clasat, ci se află în instrumentare la Serviciul teritorial Alba Iulia. Dosarul a fost mediatizat prin comunicatele de mai jos.

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5498 https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5597

O soluție de clasare a fost, într-adevăr, dispusă față de persoana menționată, cercetată pentru altă infracţiune, într-un dosar distinct, aflat pe rolul aceleiași structuri. Soluția a fost dată în 02.09.2019 pentru că, după epuizarea tuturor mijloacelor probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu (prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art.297 alin.1 Cod penal). Precizăm că, în acest al doilea dosar, nu au fost luate măsuri preventive față de Mircea Moloț.

În virtutea corectei informări a cititorilor dumneavoastră, vă rugăm să transmiteți aceste clarificări, în termenul și în condițiile prevăzute de normele în vigoare.”