„Județe la stăpân”. Tatăl și fiii care conduc orașul Lupeni de 20 de ani

Galerie foto

În Hunedoara găsești edili cu multe mandate și puține realizări. Și mai multe sunt eternele promisiuni că micile orășele din Valea Jiului vor beneficia de programe coerente, care să aducă o viață mai bună locuitorilor.

Și dacă la vârf de județ s-a tot făcut rocadă între cele două partide mari, în cea mai săracă zonă a Hunedoarei, adică în orașele din Valea Jiului, unele lucruri nu se schimbă deloc. Funcția de primar fie se lasă moștenire din tată în fiu, fie se ține cu dinții, de-a lungul mai multor mandate. În Valea Plângerii cum mai este denumită, găsim 6 orașele, ridicate cândva pe lângă câte o exploatare minieră. Fiecare este astăzi cu administrație proprie deși vorbim de comunități mai mici decât un cartier din București.

Orașul Lupeni are în scripte puțin peste 23.000 de locuitori și încă mai are o mină funcțională. E o localitate cu mulți pensionari, din care s-a tot plecat masiv, în ultimele decenii, iar timpul pare că a stat în loc în acest oraș. Peisajul deprimant e accentuat de faptul că unele zone s-au tot degradat, nu se vede o evoluție, iar oamenii o duc din rău în mai rău.

Tinerii ne vorbesc cu identitatea protejată pentru că se tem că își vor pierde locurile de muncă. Mărturisesc că lucrează pentru patroni care ar fi apropiați ai primarului actual și, pur și simplu, se tem că vor fi dați afară, într-un oraș în care e tot mai greu să găsești o slujbă.

Localnicii fac referire la edilul actual și la doi oameni de afaceri, unul care deține firma ce face salubrizarea orașului, și celălalt, Emil Părău - un dezvoltator care a investit masiv în domeniul schiabil de la Straja, unde deține câteva pârtii și un telescaun.

Lucian Resmeriță, primar Lupeni: “Noi avem un parteneriat bine stabilit între noi și cei care au investit în Stațiunea Straja. Noi primăria, luăm o cotă parte din acea pârtie."

Tinerii știu că orașul e condus de aceeași familie, de când erau ei la grădiniță și acum sunt la rândul lor, părinți. Actualul primar, Lucian Resmeriță, a fost votat în 2016 de mai puțin de 3.000 de persoane, din totalul de sub 23.000, din care la alegeri au participat sub 8.000 de oameni. Edilul este fiul lui Cornel Resmeriță, fostul primar al Lupeniului, care a ocupat această funcție vreme de 4 mandate, începând cu anul 2000. Așa că, împreună cu tatăl, adună la acest moment fix două decenii la șefia orașului.

Surpriza e că în 2016, la alegeri, inițial a canditat și a câștigat fotoliul de primar fratele mai mare al lui Lucian Resmeriță. Cristian Resmeriţă este în prezent senator și a renunțat la Primărie, în decembrie 2016, după ce a devenit parlamentar. Tatăl celor doi frați renunțase să mai candideze, pentru al cincilea mandat, după ce a fost pus sub acuzare în același an, chiar înainte de alageri, într-un dosar de corupție.

Localnic: “Din tată în fiu, aici e mafie mare, nu ai ce să faci! Au venit să facă spa, Aqualand lângă stațiune, au zis cum să faceți, facem noi! Ei îți dau viteză, să pleci de aici, din oraș."

Procesul a fost suspendat de o instanța hunedoreană, un an mai târziu, pe motiv că inculpatul Resmeriță este grav bolnav. L-am întrebat pe mezinul familiei, actualul edil, ce au făcut el, tatăl și fratele sau, senator, pentru localitatea pe care o păstoresc de atâta timp.

Primarul se laudă că a reușit să facă mici reabilitări prin localitate, de când este în funcție, și a reușit să introducă rețele de utilități sus în munte, unde orașul are stațiunea Straja. Un loc cu un potențial turistic uriaș, care generează bani buni pentru oraș, deși a fost dezvoltat haotic în ultimele decenii, pe când era sub oblăduirea tatălui sau. Fiul le găsește scuze și părintelui și dezvoltatorilor, pe motiv că e vorba de oameni simpli, care au ridicat o stațiune pe locul unor foste stâne.

Lucian Resmeriță, primar Lupeni:

“-Aveți idee câte dintre ele respectă legislația ISU?

-Acolo sunt 5 mii de locuri de cazare, iar legale avem la peste 2 mii 700… În anii 2000 nu eram eu să știu care era legislația.

-Era tatăl dvs.

-El era din 2.000, nu din ’96, când au început să fie date. Straja acum 30 de ani era formată din stâne, deci noi avem ca o stațiune care era formată din stâne și vrem acum una din standarde europene, mă uit în București și nu e urbanizat Bucureștiul cum trebuie! Că unul a mai depășit în stânga, că unul în dreapta e posibil, fiindcă noi, când am început stațiunea Straja erau 500 de locuri, acum avem 5.000 de locuri.

-Dar a existat o strategie?

-A existat un plan, dar nimeni nu a știut că stațiunea ia un astfel de elan, și nici noi nu am crezut că e posibil să ne dezvoltăm atât de mult.”

Și în Tirol s-au dezvoltat stațiuni impresionante, pe locul unor pășuni și stâne. Însă austriecii au avut o viziune coerentă, cu turiști cazați jos, în localitate, cu hoteluri cochete, Aquaparcuri, spa-uri și unități de alimentație jos în oraș, și mai puțin sus, pe lângă pârtii, astfel încât valul de turiști să vină realmente cu bani și bunăstare, în localitate. Toate, aprobate într-o unitate arhitecturală și urbană.

La Straja, nu trebuie să fii un specialist că să înțelegi cum s-a construit, cum au fost ridicate de-a valma pensiunile și cabanele, pe lângă pârtii. Dincolo de haosul imobiliar pe care îl găsești și în alte stațiuni din zona, cum ar fi cel de la Rânca, Straja generează venituri mari, pentru că domeniul schiabil este considerat de către iubitorii sporturilor de iarnă dret unul dintre cele mai bune de la noi.

Pârtiile bune din Straja mai au ceva aparte - pe ele te întâmpină câini maidanezi care se împerechează și se hârjonesc imprevizibil, printre schiori, semn că, și în acest caz, autoritățile au mare grijă cum își întâmpină vizitatorii.

Straja e tot mai căutat în vestul României și domeniul schiabil are marele avantaj că a beneficiat de o investiție importantă, constând într-un drum și o telegondolă, făcute pe vremea când ministerul turismului era condus de Elena Udrea, însă nici acest proiect nu a fost ocolit de scandaluri.

Lucian Resmeriță, primar Lupeni: "Pentru noi, ca primărie, stațiunea Straja reprezintă 500.000 de euro pe care îi aducem în 5 ani de zile, să aducem la un milion de euro într-un an, sunt bani pe care îi putem folos în municipiul Lupeni. Se simte, vin firme în orașul nostru."

Localnic:

"-Dvs. simțiți că s-a îmbunătățit cu ceva viața dvs., cât timp acolo sunt turiști?

-Chiar nu. Chiar nu, sincer, atâta timp cât nu vin banii jos, degeaba sunt sus, la anumite persoane… Sigur că da, ar fi o chestie!"

Lucian Resmeriță, primar Lupeni: “Se vede, dar nu știu dacă la nivelul pe care ni-l dorim noi, cum se vede în Cluj, în București, în Timișoara! Rămân cam 500.000 de lei, din care aia, aia, aia…"

Localnic: "Nu se simte deloc valul de turiști…"

Dacă ar coborî în localitate, turiștii s-ar putea plimba pe trotuarul din fața unui cinematograf închis demult sau ar putea vizita câteva cartiere mai mult decât modeste. În Lupeni nu s-a reabilitat în două decenii nici măcar un bloc, iar primarul susține că motivul e simplu - nu există nicio asociație de proprietari. Cât timp oamenii nu au înființat asociații, nici primarul și tatăl său nu s-au gândit să îi convingă sau să acceseze fonduri, prin diverse programe care funcționează cu succes în toată țara.