De modularul început de stat s-a ales praful, cel construit din donații la Elias e azi UPU. ”M-am săturat de minciunile mele”

Primul e motiv de proces și ruginește, al doilea tratează pacienți în stare gravă pe bandă rulantă, la ani buni de la punerea în funcțiune.

La jumătatea lunii noiembrie, lichidatorul se află pe platforma spitalului încercând să facă alături de reprezentanții primăriei inventarul bunurilor de la spitalul modular. Doar că, ajunși la fața locului, și-au dat seama că n-au chei să între în unitatea sanitară.

”-Mai sunt chei la administratorul de la ASSMB, pe care Mihai nu a putut să le... Mihai fiind băiatul. Nu a putut să ne deschidă. Acum, noi o să începem de mâine cu ceea ce putem, cu ceea ce avem, fac și eu: veniți și voi cu ce veți avea.

-Vă rog, dați-mi-le alea ca să justific și eu conducerii.

-E bine că s-au mișcat un pic.

-Doamnă, să trăiți, eu am o vorbă: sunt sătul de minciunile mele, nu mai îmi trebuie. Inventarul am vrea, suntem mai mult în pregătire.

-Este șefa.

-De la Primărie.

-Avem birou de presă, vorbiți cu ei”.

La masă credală s-a așezat și o firmă din Turnu Măgurele, județul Teleorman, care între 2020 și 2021 a încheiat cu Compania de Consolidări 203 contracte în valoare de 10 milioane de lei prin achiziție directă. Alte două s-au făcut fără publicare prealabilă, fiind invocată starea de urgență din pandemie.

Această firma s-a ocupat de compartimentarea spitalului modular pentru care a încheiat un contract de peste un milion de euro. Cu un total de 17 milioane de lei contracte încheiate, firma s-a așezat la masă credală cu o restanță de 2 milioane de lei.

Plăcile din care au fost făcute, containerele au fost livrate de o altă companie, iar valoarea totală a construcției a fost de 2 milioane de euro.

”-Și acum suntem în situația în care compania vrea să-și recupereze banii și containerele sunt ale lor, noi spunem că nu am dat niciodată niciun rodin și prin urmare nu le datorăm bani.

-Sunt ale companiei care e reprezentat.

-Nu există această comandă, au fost înainte un studiu de fezabilitate pentru ei, un ordin scris prin care să realizeze spitalul metropolitan”.

”Mariana Somnea, lichidator: CMC a făcut doar construcțiile provizorii, dar le-a făcut pentru primărie, nu pentru uzul personal.

Reporter: Cine e proprietar?

Mariana Somnea: Primăria. Există și facturi. Mie ca lichiditaor mi-ar conveni, le vând și recuperez”.

Conform documentelor deținute de lichidatorul judiciar, există o corespondență între conducerea Direcția de Investiții a Primăriei și Compania de Consolidări, căreia i se cerea darea în folosință a containerelor cu titlu gratuit până la sfârșitul anului 2022, pe fondul creșterii numărului de pacienți infectați cu SARS-COV 2.

Lucrări începute fără autorizații

Directorul general adjunct al companiei de consolidări răspunde că nu se opune cererii, dar amintește în câteva puncte că Direcția Generală de Investiții a Primăriei și-a exprimat acordul de realizare- adaptare a organizării de șantier pentru a răspunde funcțiunii de spital la sfârșitul lunii aprilie, așadar la scurt timp de la debutul pandemiei.

O lună mai târziu, Direcția Generală de Investiții a Primăriei a comunicat printr-o adresa rugămintea de a se lua toate măsurile necesare în vederea organizații de șantier pentru a răspunde funcțiunii de spital specializat SARS-COV 2.

Documentația tehnică s-a realizat pe baza acestei rugăminți, având în vedere că nu exista un contract semnat între primărie și compania de consolidări.

Nicușor Dan: ”Nu există această comandă, au fost înainte un studiu de fezabilitate, pentru ei un ordin scris prin care să realizeze spitalul metropolitan”.

În lipsa documentelor, Nicușor Dan nu a mai făcut plătit, iar societatea a intrat în insolvență.

Mariana Somnea: ”Au mers numai pe pierdere, ea era de faliment, asta nu se poate imputa primarului, trebuia cineva să vadă”.

Actuala administrație susține că a refuzat să facă plăti și din cauza că garanția de bună execuție depusă de cele două companii municipale nu era în regulă.

Nicușor Dan: ”Scrisoarea de garanție trebuie să fie de la o instituție agreată de statul român. Compania nu era în lista agreată”.

În luna martie 2020, Primăria Capitalei semnează contractul cu asocierea formată din Compania Municipală de Consolidări și Compania Trusturi Metropolitane a Capitalei, care se angajează să construiască spitalul metropolitan. Șapte luni mai târziu, se depune scrisoarea de garanție în valoare de 28 de milioane de lei.

Pe 20 octombrie, BNR a luat decizia de a o radia pentru că a reluat activitatea de creditare deși există o sancțiune impus în 2019, prin care prim-viceguvernatorul BNR suspendase activitatea până la rezolvarea neregulilor depistate la control și pentru că nu a trimis Băncii Naționale documente relevante și situația scrisorilor de garanție emise.

Situația spitalului modular din Pipera va fi încă mulți ani incertă 

În documentul BNR scrie că decizia de radiere întră în vigoare la dată publicării în Monitorul Oficial, care a fost 4 noiembrie.

Garanția a fost emisă pe 22 octombrie, iar Primăria Capitalei condusă de Nicușor Dan a cerut una nouă, însă antreprenorul nu a depus-o, iar în acest moment se judecă la Comisia de Arbitraj. Tot acolo e tranșat și litigiul dintre lichidatorul judiciar al Companiei de Consolidări și PMB.

”Mariana Somnea: Acum stăm și ne judecăm, de abia am reușit să numim expertul, s-au recuzat.

Reporter: Câți?

Mariana Somnea: 5-6, aveți idee de ce, că sunt incompabili.

Reporter: Credeți că e speță prea sensibilă?

Mariana Somnea: Cred că unii se feresc și de asta se gândesc și la asta.

Reporter: Cert e că niciunul nu vrea, practic următorul pas care e?

Mariana Somnea: Intrăm în dezbateri și să se pronunțe Curtea de Arbitrj. Nu mai puțin de 2 ani”.

Nicușor Dan: ”Toate lumea aceasta așteaptă finalizarea Curții de Arbitraj în toate contractele, la sfârșit se trece în situația în care există un litigiu, cum se soluționează dacă părțile nu se înțeleg într-o anumită perioada nu s-a prevăzut, instanța civilă s-a prevăzut Curtea de Arbitraj”.

Lichidatorul speră să obțină de la primărie banii datorați pe lucrările executate.

Mariana Somnea: ”Asta înseamnă vreo 7 milioane de euro care reprezintă lucrările făcute, deratizare, au săpat, au excavat ca să facă apă curentă, deci paguba nu e de 7 milioane pagubă adusă companiei de către primărie, căci nu a plătit lucrările, motivul pueril în 2021 au denunțat toate contractele”.

Orice decizie se va lua, una dintre părți o va contesta, așa că ani de zile situația spitalului modular va fi incertă. Construcția e deja acoperită de bălăriile care au ajuns și în saloane.

”Incompetența de a gestiona banul public în folosul cetățenilor”.

”Au fost făcute cu simț de răspundere”

Lichidatorul a trimis o adresă primăriei prin care anunță că va renunța să mai plătească paza obiectului. În aceste condiții, sunt mari șanse ca investiția să fie devalizată.

”-Dacă pleacă paza mâine, s-a terminat. Dispar...

-Au dispărut și cu pază, că intră cu forța. Ia și ușile și orice. Aici când s-a intrat, s-a intrat cu forța. Nici poliția n-a putut să facă nimic”.

Compania de Consolidări a fost înființată în 2017 și încă din primul an a înregistrat pierderi. Datoriile ajunseseră la aproape 16 de milioane de euro în anul falimentului.

Cel care a condus-o este Ioan Laurențiu Moater, care își luase angajamentul să consolideze clădirile cu risc seismic. În București sunt 850.

Și-n vreme ce în Pipera milioane de euro mergeau într-o organizare de șantier transformată în spital, în curte la Elias se construia cu aceiași bani un modular ca secție externă de terapie intensivă pentru pacienții cu forme grave.

Se întâmpla în vara anului 2020, iar constucția era realizată de Asociația Dăruiește Viață cu fonduri din donații. Încă de atunci au atras atenția că ce se întâmplă la Pipera nu respectă normele sanitare.

Oana Gheorghiu: ”Nu au fundație, containerele nu sunt puse pe fundație, nu au instalațiile necesare, nu au respectat normele de prevenire a incendiului, nu, acelea nu pot fi folosite”.

Modularul de la Elias e azi secție de primiri urgențe pentru că vechea unitate este în renovare.

Oana Gheorghiu: ”Au fost făcute cu simț de răspundere și acum sunt folosite din plin”.