Problemele de care se lovesc fermierii români când încearcă să exceleze. „Nu avem cadastru și nu avem o lege a comasării”

Din păcate, în școlile noastre, agricultura se predă după manuale vechi de mai bine de 20 de ani, rămase mult în urma tehnologiei folosite de fermieri. O altă problemă care trebuie rezolvată este cea a portului Constanța.

Islaz, Teleorman. Frații Mihai și Dan Rezeanu au o fermă întinsă pe 2400 de hectare. Pe banii lor trag apă din Dunăre și pentru că soarta Ucrainei, cel mai mare exportator de floarea soarelui, nu e clară, au cultivat mai bine de jumătate din teren cu această cultură. Și frații Rezeanu folosesc din plin tehnologia și le merge bine. Se lovesc însă de aceeași problemă pe care o au marii fermieri: terenurile fragmentate de micii proprietari.

„În zona asta sunt zeci de parcele. E destul de greu. Nu avem cadastru și nu avem o lege a comasării în primul rând, să putem să comasăm terenurile. Să le lucrăm profesionist”, a spus Mihai Rezeanu.

În strategia gândită de Banca Mondială în 2015 se arată că România are 2 milioane 7 sute de mii de exploatații neviabile economic. Guvernanții cunosc bine situația.

„70 din suprafața agricolă a României oferă 30 la sută, produce 30 la sută din cantitatea de cereale obținută. Iar pe 30 la sută din suprafață obținem 70 la sută din cantitatea de cereale din România”, a declarat ministrul Agriculturii.

Asta înseamnă că dacă România ar reuși să lucreze performant tot pământul, producția agricolă s-ar tripla. Dar, micul fermier ține cu dinții de bucata lui de pământ, iar politicianul avid după voturi îl lasă în pace.

Mâna de lucru, este o altă problemă a fermierului român.

„Tehnologiile în momentul de față în agricultruă au căpătat dimensiuni. În momentul de față agricultura, după IT, cred că este cea mai tehnologizată ramură din industrie. Folosim softuri, tehnologie, GPS...ce ne trebuie nouă acum și suferim, personal calificat. Iar personalul calificat nu putem să-l inventăm mâine. Asta tot prin strategie. Strategia despre care se tot vorbește și nu s-a făcut nimic la ea”, a explicat Mihai Rezeanu.

„Liceele agricole nu pregătesc, ei pregătesc cunoștințe agricole pentru nivelul anilor 90. Deci un operator de tractor e învățat pe tractoare din anii 90-2000. Noi folosim tractoare 2022. Alte sisteme, altceva”, a declarat Dan Rezeanu.

La doar câțiva kilometri de ferma lor, liceul din Turnu Măgurele pregătește 127 de elevi pentru agricultură. O comisie de profesori mi-a ieșit în cale.

Reporter: Din 127 de copii, câți rămân în agricultură?

Profesor: Nici 10 la sută...

În curte zac utilaje noi pentru care liceul a plătit din banii Ministerului Agriculturii 180 de mii de lei.

Tractorul pe care copii ar trebui să facă practică e din perioada comunistă.

Euforsina Chirița este profesor de agricultură, fost director al liceului și membru în comisia națională care elaborează programele de învățământ pentru agricultură.

Echipamentele despre care vorbește zac într-o magazie la care e clar că nu se întră prea des. Aici, profesorii spun că se face practică.

Reporter: Îmi imaginăm că asta e super desfăcută și răsfăcută...să umble, să înțeleagă pe unde întră și iese sămânța.

Profesor: Nu. Nu...în programa ei nu sunt ingineri agronomi. Sunt elevi. Asta e de nivel înalt și ce întrebați dvs eu le-am făcut la facultate...

Reporter: Cum să ridici capacul, să vezi pe unde se pune sămânța în semanatoare?

Profesor: Da.

Reporter: Abia în facultate?

Profesor: Aici le vede. Și în facultate le mai vede încă o dată.

Ne mutăm în laboratorul de agricultură.

Reporter: Ce am prins noi aici? Ceea ce ei văd sau suprind mai puțin în teren. De exemplu avem în spate o hartă foarte veche...

Profesor: Este Republica Socialistă România, ea ca și datare. Dar noi venim cu nomenclatorul nou. Că avem foarte multe trase la imprimantă.

Școala are proiectoare montate în clase, are laptopuri primite de la Ministerul Educației, dar deocamdată nu sunt folosite.

Reporter: Și dvs cum va montați la proiector? De pe telefon sau de pe laptop?

Profesor: Deocamdată nu l-am montat. E în stadiul de montare. Vidoproiectorul este...dar trebuie de pe laptop.

Reporter: În celelalte clase este?

Profesor: Încă nu.

România are 57 de licee cu profil agricol. În strategia din 2015 se arată că nivelul slab al educaţiei în rândul celor care lucrează terenurile agricole româneşti este unul dintre factorii care frânează competitivitatea sectorului agricol. Trei sferuri din suprafața agricolă a țării era lucrată în 2015 de fermieri fără pregătire profesională. Strategia propunea ca până în 2020 numărul fermierilor cu instruire să crească de la 30 la 60 la sută.

Ministrul Agriculturii: Instruirea tinerilor este cheia.

Reporter: Suntem la 60 la sută?

Ministrul Agriculturii: Nu știu dacă suntem la 60 la sută în momentul de față.

Frații Rezeanu au și un siloz pe malul Dunării.

„Portul Corabia e practicabil în zona asta o lună pe an. Și asta cu puțin noroc să crească nivelul apei. Noi aici puetm să acostăm în momentul în care nivelul apei este 2,5 m”, spun frații.

Și ministrul Transporturilor e optimist. Infrastructura și agricultura ar putea să schimbe radical față acestei țări. Dar pe calea ferată un tren de marfă circulă cu cu 15 km pe ora, de Dunăre ne batem joc, autostrăzi nu prea avem. Specialiștii spun că timpii pierduți pe căile noastre de transport cresc costurile 10-15 la sută. Pierde toată lumea.

Ministrul Transporturilor: Și eu înjur și pe Valea Oltului, și pe Dealul Negru...

Reporter: Pe cine înjurați când înjurați?

Ministrul Transporturilor: Nu neapărat pe cineva anume...înjur situația în care s-a ajuns. În curând fermierii vor începe să culeagă roadele. Multe vor pleca spre alte țări prin portul Constanța. Anul trecut, pe aici au trecut 25 de milioane de tone de cereale.

Au plecat în Egipt, Iordania, Arabia Saudită. Acum, când Ucraina este blocată, pentru România apar noi oportunități.

„Un port de mărimea Constanței, care în acest moment a devenit cel mai improtant port la Marea Neagră, de asemenea anvergură, trebuie să aibă legătură directă la autostrada. Lipsește. Nu o avem”, a declarat ministrul Transporturilor.

Accesul în Portul Constanța se face pe o singură linie. În tot portul o singură linie de calea ferată. Pe una se întră, pe una se iese.

Infarstructura portului e la pământ. Directorul portului vine cu promisiuni.

„Dublăm totul. Eu zic că până la sfaritul anului. Multă lume a zis că e hazardat. Până la sfârșitul anului să rezolvăm toate problemele astea”, spune directorul.

CFR Marfă deține în portul Constanța aproape o sută de linii pe care zac nefolosite sute de vagoane. Sunt aici de ani buni. Au crescut copacii printre ele. Asta în condițiile în care trenurile care vin cu marfă către port sunt nevoite să stea zile în șir pentru că aici nu există spațiu de manevră.

„Am alocat din fondul de rezervă o suma rapidă, 200 de milioane, astfel încât să putem crește capacitatea Portului Constanța acolo unde putem, pe zona feroviară”, a declarat ministrul Transporturilor.

Din 98 de linii vor fi reparate 35. Dar va dura luni multe până se va întâmpla. Guvernanții promit că pe aici vor trece și produsele agricole din Ucraina, care are acum în stoc 25 de milioane de tone de cereale rămase de anul trecut. Adică, fix cantitatea de cereale care trece prin portul Constanța într-un an. Se preconizează că ucrainenii vor recolta în această vară 70 de milioane de tone de cereale.

„Sunt depozitate 25 de milioane de tone de grâu şi seminţe de floarea soarelui în Ucraina, adică o treime din recolta de anul trecut. Deja avem o uriaşă problemă logistică... Să fiu sincer, e târziu, deja e prea târziu, dar... Singura opţiune pentru a scoate cerealele din Ucraina este prin porturile de la Marea Neagră”, spune un fermier.

Portul Constanța își poate crește capacitatea cu 10-15 la sută, mult prea puțin pentru valul de cerealele care ar putea să ajungă aici din Ucraina.

„Portul ar putea să fie aur... aur fără discuție. Și ne-a prins cu izmenele în...”, spune un specialist în piețe agricole.