Cum acționează contrabandiștii de țigări pentru a trece nevăzuți. Rudele celor fugăriți de poliție fac scut uman

Galerie foto

Este limbajul codat din convorbirile telefonice interceptate între localnici.

Dialogurile interceptate de autoritățile noastre dezvăluie o adevărată bursă a baxurilor cu țigarete, care se dau repede și doar unor furnizori de încredere. În unele dosare instrumentate de DIICOT sunt multe indicii care arată și că filiere bine organizate reușesc să atragă de partea lor și oameni ai legii.

Așadar, o filieră de contrabandă are mulți membri, împărțiți pe paliere. Un rol important îl joacă „șesarii", adică cei care supraveghează drumurile și monitorizează permanent pe unde sunt echipajele de poliție, dar și orice altă mișcare suspectă în zonă.

Cum se întâmplă asta vedem în județul Maramureș, un alt județ fierbinte în contrabanda cu țigarete dinspre Ucraina. Unul dintre șefii sectorului poliției de frontieră de la Valea Vișeului ne arată cât de rapid e reperată mașina echipei de filmare, cu numere de București. Se dau telefoane, se scrie pe grupuri de Whatsapp. Pentru contrabandiști, întreg perimetrul trebuie securizat, iar mesajul că un vehicul străin e în comună se transmite până în țara vecină.

Citește și

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 5 decembrie 2021

Comuna Valea Vișeului are, la rândul ei, atât granița de apă, la râul Tisa, cât și zona de munte, cu pădure deasă. În aceste locuri greu accesibile polițiștii se folosesc și de camere foto, speciale, ascunse prin copaci, cu care se obțin dovezi. Pe partea vecină, mulți ucraineni și-au făcut mai multe depozite de baxuri cu țigări, camuflate de vegetație sau îngropate, și de acolo se alimentează contrabandiștii de la noi. Vis-a-vis se află comuna Dilove, un loc în care polițiștii ucraineni, duc la rândul lor, bătălii mari cu grupările locale. În comunitatea de la frontiera vecină, doi frați ar fi lideri locali, iar unul dintre ei l-a ucis în urmă cu 3 ani, chiar pe șeful de sector al poliției de frontieră ucrainene. A trecut cu mașina peste el, înainte și înapoi, iar în prezent ar conduce operațiunile, din închisoare, iar la vecini, polițiștii de frontieră sunt nevoiți să tragă cu arma, și nu doar în plan vertical, ci și la picioare, atunci când comunitatea sare să îi apere pe cărăușii contrabandiști.

Dacă au loc urmăriri, rudele celor fugăriți de poliție fac scut uman, pentru a-i salva pe contrabandiști, iar furnizorii ucraineni își trimit oamenii, cu baxurile, mult peste graniță, pătrund mai adânc pe teritoriul României decât o făceau acum 5 sau 10 ani. Se mișcă mai repede, și dacă sunt prinși, în Ucraina contrabanda și trecerea frauduloasă a frontierei de stat sunt considerate simple contravenții.

Un filmuleț postat, în urmă cu două luni, pe rețeaua Telegram, de către un jurnalist ucrainean, arată cum merg, cu câte 2 baxuri de țigări, în spate, pe kilometri întregi, pe crestele munților, unde zăpada e mai mică decât pe văi, dar vântul e năprasnic.

La Valea Vișeului, polițiștii spun că o treime dintre minorii care împlinesc 18 de ani intră într-un grup, local, de contrabandă. Tentația e mare, nu doar pentru banii câștigați ci și din pricina impresiei de intangibilitate, acolo unde și liderii comunității sunt acuzați de contrabandă.

E ora 15, iar la primăria suceveană Ulma se aud urări și ropote de râs din interior. Echipa merge direct la biroul primarului, unde tocmai se punea de un ospăț, cu câțiva oameni de-ai locului. Îl întrerupe pe edil din festinul de la birou, ca să îl întrebe de fenomenul contrabandei cu țigări pe plan local.

Primarul Petru Marocico se face că nu știe nimic, deși el însuși are în prezent, pe rolul instanțelor, 2 procese. Este inculpat în dosare ce vizează două grupări distincte, din zonă, pentru care a fost reținut și arestat în mai multe rânduri, alături de mulți alți oameni din localitatea sa și din alte sate apropiate. A fost adus cu cătușe, de mai multe ori, la DIICOT Suceava, dar spune că e acuzat pe nedrept.

Iar edilul este fost polițist de frontieră la Brodina și are casa chiar în buza punctului de trecere a frontierei. Petru Marocico și-a dat demisia din Poliție în 2008, atunci când au apărut primele acuzații că face parte dintr-o rețea. A candidat la primărie în 2012, iar acum este la al treilea mandat. Mai întâi a fost la social democrați, iar din 2020 este în tabăra liberală. A atins chiar performanța de a câștiga funcția, candidând de unul singur, la precedentele alegeri, pentru că nu a mai avut concurență.

Petru Marocico, primar la Ulma: „Am făcut drumuri, școli, grădinițe.”

Reporter: Vă reproșați ceva în munca de polițist de frontieră?

Petru Marocico: „Nu, nimic...”

Pe durata cercetărilor, polițiștii suspectați că sunt șpăgari sunt puși la dispoziție, adică trec la munca de birou. Un astfel de dosar este la Timișoara, tot la DIICOT, care investighează în prezent, o situație petrecută în 2018. E vorba de o acțiune de contrabandă, suspiciunea fiind că ar fi fost făcută chiar cu mașina poliției de frontieră, la granița cu Serbia. Urmărirea penală a fost începută in rem, adică nu vizează o persoană anume, iar dosarul ar fi pornit de la o informație oferită de anchetatori din Serbia, care la rândul lor, cercetază polițiști de frontieră din țara vecină. L-am contactat pe unul dintre polițiștii români care au fost chemați la audieri și care imediat după apariția dosarului, s-a pensionat.

Ori de câte ori anchetele indică și oameni din interior, Poliția de Frontieră își face imediat curățenie în propria ogradă. Mai nou, de programul și traseul zilnic al echipelor nu se mai ocupă șefii de tură, ca anterior, ci șefii de la sectoare. Adică doar comisarul-șef care conduce toate echipajele știe pe unde le trimite pe teren.