Contractele încheiate de Unifarm în pandemie, anchetate de DNA. Fostul premier Orban: "Nu sunt obligat să vă răspund"

Galerie foto

Tot Adrian Ionel ar fi umplut depozitele Unifarm cu mărfuri în valoare de 150 de milioane de euro, care azi zac nevalorificate din cauza preţurilor mari de achiziţie.

Ionel, care a fost denunţat de primii contractori din pandemie, a avut deja primele înfăţişări la Tribunal şi susţine că e nevinovat.

Ne mutăm la Bacău, judeţ care nu a intrat în hora spitalului de la Leţcani, poate şi pentru că la ei a ajuns un spital de campanie ce ar fi trebuit operaţionalizat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Pentru acest spital de campanie s-au plătit aproape 3 milioane de euro. Sunt 19 corturi cu 56 de paturi şi şase module ATI. De asemenea, există aparatura PCR. Din ziua instalării şi până acum nu a funcţionat nici măcar o zi.

Citește și

Fostul director Unifarm, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu într-un nou dosar

Leonard Bulai, prefectul județului Bacău: „La nivel naţional e o creştere a ratei de infectare, în Bacău de ieri aveam 36 – 35 – 34 şi uneori niciun pat disponibil. Acest spital modular ne-ar crea patru paturi noi ATI, trebuie să ne gândim la locaţia Bacăului, care ar putea asigura paturi pentru întreaga regiune.”

IGSU a şi încheiat un contract cu Compania Naţională Unifarm, o insituție de stat al cărei unic acţionar este Ministerul Sănătăţii. Unifarm a cumpărat spitalul de la o firmă din Olanda şi l-a trimis la Bacău unde a rămas nefuncţional, pentru că specialiştii IGSU au refuzat recepţia. Surse din Inspectorat spun că aparatele, deşi nefolosite, erau mai vechi de 12 luni, iar în caietul de sarcini era prevăzut că acestea să nu fie mai vechi de un an.

Raed Arafat, șeful DSU: „Acolo a fost o problemă de achiziţie, sunt mai multe informaţii, nu s-a putut recepționa. Dacă se rezolvă să fie recepţionat, dar asta înseamnă să se reia toată procedura, nu s-a cerut din cauza unor neconcordanțe între ce s-a cerut şi ce s-a venit cu el, şi aşa mai departe"

Peste vară, unele corturi s-au dezumflat, iar aparatura e pusă în pericol. 3 milioane de euro din bugetul statului băltesc pe terenul de sport de la Letea. Mai mult, pentru paza lui, Unifarm plăteşte 80 de mii de lei pe lună.

Cel care cumpărase spitalul este Adrian Ionel, fost director al Unifarm, în prezent judecat pentru abuz în serviciu şi luare de mită.

Adrian Ionel, fostul șef al Unifarm: „IGSU s-a speriat de ce a apărut în presă şi n-a mai vrut să recepţioneze spitalul.”

Contractul încheiat de IGSU cu Unifarm conţinea o clauză păguboasă pentru Unifarm. Dacă compania nu-şi onora contractul, plătea penalităţi egale cu valoarea spitalului. Aşadar, acum Unifarm nu doar că are în custodie un spital de 3 milioane de euro cu care n-are ce face, dar e chemată să plătească penalităţi în acelaşi cuantum.

„Am fost obligaţi să semnăm acel contract ..." explică Adrian Ionel.

DNA ne-a confirmat că există un dosar la Parchetul Anticorupţie Bacău care cercetează fapte, nu persoane, privind achiziţia acestui spital. Pe Adrian Ionel l-am întâlnit la tribunal. Avusese audieri în camera preliminară în dosarul în care DNA îl acuza în luna iunie a anului trecut că ar fi cerut de la o singură firmă mită în valoare de 760 de mii de euro, pe care i-ar fi pretins unui intermediar.

Scandalul a explodat la trei luni de la debutul pandemiei, în iunie anul trecut. În luna martie, la Unifarm era pelerinaj de autorităţi. Adrian Ionel părea salvatorul situaţiei.

Tirurile cu mărfuri din toată lumea veneau pe bandă rulantă. Până când, într-o zi, DNA anunţa că Adrian Ionel e parte a unui dosar de mită şi trafic de influenţă. În rechizitoriul prin care fostul şef al Unifarm a fost trimis în judecată, procurorii îl acuză că s-a folosit de relaxarea condiţiilor de cumpărare a materialelor sanitare şi a început să facă afaceri şi în nume propriu.

Adrian Ionel: „Știţi ce înseamnă transparență? Între trei şi şase luni, timp în care mie îmi mor oameni”

Toată povestea se întinde pe câteva zile. La începutul lui martie, Andre Jaderian, un cetăţean de origine libiană, spune unor cunoscuţi care aveau o firmă că are o intrare la Unifarm şi că pot să se îmbogăţească dacă aduc materiale de protecţie din Turcia.

Pe 2 martie, Ionel e contactat de Jaderian, despre care fostul director susţine că nu îl ştia dinainte. Jaderian îi spune că poate să aducă în regim de urgenţă măşti din Turcia. Conform rechizitoriului, se întâlnesc la mall unde decid ca firma să aducă 3 milioane de măşti. În aceeaşi zi, Jaderian îi cere să se întâlnească spre seară la un restaurant şi-i propune să aducă şi combinezoane. Acolo susţin procurorii, s-ar fi discutat şi valoarea mitei: 2,5 euro pentru fiecare bucată, pentru ca în final să rezulte o valoare de 750 de mii de euro plus încă 10.000 de euro pentru măşti.

Adrian Ionel: „M-am întâlnit în faâa Bârlogului Lupilor cu acest domn, nu a avut loc despre mită era vorba despre nişte tranşe, era în drumul meu spre casă, şi aşa ne-am văzut.”

Societatea cu care Unifarm a încheiat acest contract are sediul în Ilfov şi a fost înfiinţată în 2005. Până în 2019 n-a avut activitate, iar la începutul lui martie şi-a completat domeniul de activitate şi a introdus comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice şi articolelor medicale. Astă-vară am încercat şi noi să luăm legătura cu proprietarii, dar la adresă nu am găsit pe nimeni. Vecinii nu ştiau să existe o firmă în bloc.

După ce a bătut palma cu Adrian Ionel, procurorii susţin că Jaderian a încheiat un contract de intermediere cu proprietarii firmei şi urma să primească un comision de 18% din valoarea totală de aproape 5 milioane de euro a contractului ce avea să se semneze cu Unifarm pentru aducerea a 3 milioane de măşti şi 250 de mii de combinezoane. Comisionul urma să ajungă la Adrian Ionel, susţin procurorii, iar banii urmau să fie lăsaţi într-o cameră de hotel din Snagov.

Pe 9 martie, Unifarm a plătit în avans firmei aproape 1,3 milioane de lei pentru prima tranșă de un milion de măşti. Două zile mai târziu, în firmă intră o nouă acţionară la propunerea patronului, care nu avea capacitatea financiară să aducă o cantitate aşa de mare de marfă. Cu ea în firmă, se semnează recepţia primului transport de măşti care ajunge la unifarm pe 19 martie. Ionel decide să rupă unilateral contractul înaintea livrării celorlalte 2 milioane de măşti, deşi tot el spune că era greu să găsească furnizori într-o perioadă în care toate ţările se luptau pentru asta.

Adrian Ionel: „Da, m-am întâlnit cu ei, m-am trezit cu acest Robert Ionescu, mi-a zis că e avocatul. I-am dat acelaşi document, respectiv rezilierea contractului”

Procurorii îl acuză însă că a făcut asta pentru că noul acţionar n-ar fi fost de acord cu plata comisionului.

Marfa a întârziat şi din cauza deciziei autorităţilor turce de a bloca exporturile, aşa că acest motiv e contestabil. Ca să ajungă primul transport de măşti, care şi face obiectul acestui dosar, a intervenit diplomatic chiar fostul premier, care susţine că nu a intervenit pentru o firmă anume.

Ludovic Orban, fostul premier al României: „Eu am intervenit în toate ţările în care s-au introdus limitări de exporturi, vă dau exemplu, am vorbit în Germania pentru un contract pentru măşti şi am intervenit până la ministrul sănătății, ca să permită exportul, am intervenit şi în Turcia„ şi în ţările care au necesitat”

Robert Ionescu, fost viceprimar al Capitalei, a refuzat să comenteze spusele fostului director Unifarm, la fel şi avocatul noului acţionar, care susţine că marfa a ajuns la timp şi materialele erau conforme. În plus, a dat în judecată Unifarm pentru ruperea contractului. După ruperea unilaterală a contractului, Andre Jaderian se autodenunţă la DNA şi semnează un acord de recunoaştere cu procurorii, iar în octombrie e condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.

Reporter: Ce interes ar fi avut să se denunţe şi să vă denunțe?

Adrian Ionel: „Din câte am observat, sunt mai multe aspecte care ridică semne mari de întrebare. Există un dosar pe rolul Judecătoriei Buftea de evaziune şi spălare de bani pe adresa acestei firme din 2016. Probabil contextul de a beneficia de o pedeapsă mai favorabilă, s-au certat între ei, şi probabil că unul dintre ei să nu primească acest comision a fost făcut acest denunţ mincinos”

Şi totuşi, în condamnare nu se vorbeşte şi de alte fapte pedepsite în aceeaşi sentinţă, aşa că motivul invocat de Adrian Ionel e discutabil. Şi proprietarul iranian al firmei cu care Unifarm a semnat contractul a fost condamnat pentru cumpărare de trafic de influenţă, dar şi un apropiat al său, un cetăţean turc, şi au primit trei ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii au vrut să pună sechestru în valoare de 2.380.000 lei, considerat prejudiciu adus Unifarm, pe numele lui Adrian Ionel, dar în ultima declaraţie de avere nu figurează cu nici un bun pe numele lui. Susţine că banii câştigaţi în cei opt ani cât a condus Unifarm i-a investit în hrană pentru suflet, iar o parte din agoniseală e pe numele mamei.

„Banii pe care i-am câştigat i-am investit în educaţie” spune Ionel

Procurorii mai spun şi că măştile primite în prima tranșă nu erau conforme, iar Ionel confirmă că nu a avut timp să le expertizeze.

Adrian Ionel, fostul șef al Unifarm: „Aceste măşti au fost imediat distribuite, practic nu au mai existat măşti pentru expertiza pe care ne-am fi dorit-o”

Fostul ministru al Sănătăţii din acea perioadă, Nelu Tătaru, susţine că a primit plângeri de la doctori ca măştile importate din Turcia, dar şi altele aduse de Unifarm din China, erau neconforme.

Nelu Tătaru, fostul ministru al sănătății: „Alea sunt pentru construcţii şi celelalte sunt daddy-baby care să protejeze de miros când schimbi pampersul"

Acelaşi Nelu Tătaru afirma că nu a întrerupt contractul lui Adrian Ionel, deşi ştia despre neregulile de la Unifarm, pentru că a vrut să aibă un raport al corpului de control. În tot acest timp, în compania ministerului Sănătăţii se cumpărau cantităţi impresionante de materiale, la preţuri uriaşe.

Nelu Tătaru: „Păi eu de ce am vorbit despre caracatiţa de la Unifarm?" Acolo era stat în stat...dvs de ce credeţi că nu am luat de la dânsul izolete. Păi la el erau 80 de mii de lei şi eu le-am luat de la armată cu 20 de mii de lei.”

Şeful lui Tătaru în Guvern la acea vreme, fostul premier Ludovic Orban, susţine însă că a aflat de toate aceste lucruri o dată cu opinia publică.

Ludovic Orban a întrerupt la un moment dat interviul, deranjat că nu a fost întrebat dacă vrea să discute despre aceste subiecte. „Să vă spun ceva. Nu sunt obligat să vă răspund”.

Aleşii trebuie să răspundă pentru tot ce s-a întâmplat într-o perioadă în care mureau oameni, iar deciziile lor influenţau destine. Orban a aflat de la noi că peste 170 de milioane de euro sunt blocate în depozitele Unifarm în marfa achiziționată de Unifarm în timpul mandatului său de premier. Trei depozite pline adăpostesc milioane de măşti, combinezoane şi aparatură, ce riscă să iasă din garanţie.

În acest depozit se află marfă în valoare de 100 de milioane de euro. La începutul pandemiei Unifarm a plătit pentru un ventilator aproape 50.000 de euro în condiţiile în care acum pe piaţă se vinde la 18.000 de euro.

Acum spitalele cumpără ventilatoare cu 18.000 de euro, aşa că Unifarm nu există pe piaţă. În depozitele companiei sunt acum 397 de aparate de ventilat, 45 de aparate PCR, aproape 770.000 de ochelari, peste 2 milioane de combinezoane şi aproape 18 milioane de măşti. Unifarm, din bani publici, plăteşte pentru chirii 30.0000 de euro lunar ca să adăpostească marfa în trei depozite externe.

13 milioane de combinezoane stau înghesuite. Mare parte au expirat pentru că aveau termen de valabilitate de şase luni. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu toată această marfă.

Vlad Voiculescu, ministrul sănătății: „Sunt peste 800 milioane de lei, am avut mai multe discuţii, sunt încă în căutarea unei soluţii pentru toată compania. Soluțiile trebuie justificate contabil şi legal pentru că sunt anchete în curs.”

Crin Bologa, șeful DNA. „Acordăm atenţie dosarelor în pandemie pentru că este inadmisibil ca în situaţii cum a trecut România anul trecut să se găsească persoane să se îmbogăţească când alţii mor. Şi să ia mita şi să condiţioneze achiziţiile publice”.

24.000 de oameni au murit până acum după infecţia cu SARS-COV-2 şi aproape un milion de romani au avut COVID-19. În dosarele DNA sunt cercetaţi angajaţi ai statului care au profitat de suferinţa altora şi-au încercat să clădească averi, uitând câtă durere lasă în urmă un război pe care încă îl purtăm.