Stațiunea unde turiștii înoată în apă toxică, contaminată cu fecale. Reacția autorităților

Galerie foto

Este urmărit penal pentru că a autorizat ridicarea unui bloc direct pe plajă. Pe atunci era viceprimar. Acum, primarul Decebal Făgădău plătește studii care îi arată că dezvoltarea imobiliară din Mamaia, pe vremea când era viceprimar, a fost atât de haotică, încât în stațiune nu mai poate fi realizat un produs turistic de calitate.

Ne întoarcem în Mamaia, pe malul mării. Lipite de celebrul hotel Rex se află cele mai luxoase două blocuri de pe litoral. Aici și-au luat apartamene politicieni și importanți oameni de afaceri. Ambele au intrat în vizorul procurorilor.

Unul dintre blocuri a fost ridicat pe o plajă vândută de Primăria Constanța la un preț subevaluat, potrivit anchetatorilor. Dosarul s-a clasat deoarece fapta s-a prescris. Continuă însă cercetările pentru blocul vecin. În acest dosar este agățat, pe lângă Radu Mazăre, și Decebal Făgădău. Una din autorizațiile de construcție îi poartă semnătura de pe vremea când era viceprimar.

Citește și

"Vreau să le mănânc ficații!" Primarii din Mangalia și Hârșova acuză echipa ”România, te iubesc” că face reportaje la comandă

Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța:

“-Nu am semnat în nume propriu.

-Ați semnat ca viceprimar.

-Nu, am semnat în numele primarului, conform dispoziției de delegare pe perioada în care lipsea primarul din localitate.

-Cu acel dosar ce se mai întâmplă?

-Nu știu și nu cred că discut la televizor care este situația dosarelor la DNA.”

Tot acest haos imobiliar a ridicat piața construcțiilor din Constanța și i-a îmbogățit pe patroni, însă a lovit puternic într-un contributor și mai important la PIB-ul județului: turismul. În 2017, Primăria Constanța a plătit 18.000 de euro pentru realizarea unei strategii pentru dezvoltarea turismului. Concluzia: s-a construit mult, la limita legii sau chiar depășind-o. Nu s-au respectat traseele pentru pietoni și spațiile verzi. Stațiunea este atât de aglomerată din punct de vedere imobiliar încât NU mai poate fi construit un produs turistic calitativ și competitiv.

Au fost vremuri când litoralul românesc era și competitv și atractiv. În anii ‘80 ne vizita peste jumătate de milion de turiști străini pe an. Iar poarta de intrare în țară era aeroportul Kogălniceanu.

“- Aici avem tabela de sosiri unde afișăm zborurile.

- Și astăzi, un singur zbor?

- Un singur zbor.

- Care-i ziua cea mai aglomerată?

- În ziua cea mai aglomerată avem două zboruri pe zi.”

În perioada sa de glorie, la Kogălniceanu aterizau și câte 10-15 chartere pe zi pline ochi cu turiști. Acum ne bucurăm și la un singur avion pe săptămână. E sărbătoare mare în aeroport. Aterizează cursa Talin-Constanța. A mai fost inaugurată și anul trecut. Dar în lipsa altor rute noi, anul acesta conducerea aeroportului sărbătorește din nou sosisrea estonienilor.

În salonul VIP oficialii pregătesc șampania și tortul. În terminal câțiva turiști umblă confuzi. Nu găsesc stația de autobuz . Aeroportul internațional nu are indicatoare către mijloacele de transport în comun. Iar orarul, disponibil doar în limba română, este înghesuit pe un perete între alte afișe.

“-De ce nu îl aveți și în engleză, de exemplu?

-E… este o propunere de îmbunătățire.”

Responsabilul cu presa se oferă să-i îndrume pe turiști după ce vede că-i filmăm rătăcind prin aeroport. Îi duce la marginea unei parcări de la ieșirea din aeroport. Cunoscătorii știu că aici oprește autobuzul, turiștii nu.

În căldura dogoritoare, turiștii caută cu privirea autobuzul sub vigilenta supraveghere a oficialului. În fața terminalului, un alt cuplu cu doi copii mici a pierdut autobuzul și nu mai găsește nici taxiuri. În aeroport n-au acces decât puținele taxiuri din orașul Kogălniceanu. Ne roagă pe noi să le chemăm unul.

A trecut o oră și turiștii încă n-au cu ce să iasă din aeroport. În salonul VIP lumea sărbătorește.

Îl chemăm pe directorul aeroportului. Bogdan Artagea a fost numit în funcție în urmă cu 4 ani.

Bogdan Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu:

“-V-au rămas turiști acolo care n-au cu ce să plece în oraș , nu sunt taxiuri, e o familie cu doi copii…

-S-au anunțat taxiurile, o să vină.

-N-au cu ce să ajungă în oraș…

-O să le punem noi la dispoziție ceva.”

În timpul interviului mai sosește un autobuz. Șoferul întoarce pentru că nu vede pe nimeni în colțul parcării, unde știe el că ar trebui să aștepte pasagerii. La rândul lor, pasagerii așteaptă la ieșirea din terminal, pentru că nu știu unde ar trebui să oprească autobuzul.

Îl întrebăm pe director despre lipsa indicatoarelor.

Bogdan Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu:

“-Avem niște tablete imense, niște info-deskuri, e un lucru nou pe care l-am făcut anul acesta.

-Haideți să prezentăm tableta…

-Nu merge, e oprit…

-Știți că era oprit și când au venit turiștii.

-Pe această tabletă avem pagina de web a aeroportului….

-Da, dar…

-Imediat…”

Un director, un angajat și un reporter se uită de minute bune la un ecran negru. În cele din urmă se aprinde, dar nu procesează comenzile.

Bogdan Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu: “Durează puțin până stabilește conexiunea, fiind wireless. E un sistem integrat mult mai mare… a fost un proiect mult mai mare de 100.000 de euro.”

Când apare, în sfârșit, ceva pe ecran, oficialii constată că tocmai pagina cu informații despre transportul în comun dă eroare.

“-Aici ar trebui să se încarce fișierul cu orarul…

-Da, dar nu se încarcă…. Dvs. ați fi avut răbdare dacă erați în alt aeroport?

-Cu siguranță nu, dar nu e conexiunea bună…”

Directorul ne-a transmis că, după filmare, a reușit să mute stația de autobuz în fața terminalului. Adică a montat un stâlp.

Ce-i drept, este nevoie de un efort comun din partea tuturor autorităților române pentru a atrage curse cu turiști străini la Kogălniceanu.

Mergem mai departe, în Costinești. Stațiune turistică de interes național. Aici își petrec vacanțele sute de mii de copii și adolescenți. În centrul stațiunii, faimoasa plajă de la Obelisc este traversată de un canal. Acesta face legătura între mare și două ghioluri. În ghiolul mare se scaldă zilnic într-un parc acvatic sute de copii. În celălalt, vin turiști cu caiace și hidrobiciclete.

Tot ce vedeți e un atentat la sănătatea publică. Fără să știe, toți acești oameni intră în ape contaminate cu fecale și ape menajere. De mai bine de o săptămână, canalizarea este deversată direct în ghioluri și ajunge mai apoi în mare.

O hidrobicicletă se împotmolește în lac. Tatăl se dă jos să o împingă. Se taie la picior. Umblă cu o rană deschisă în apele toxice. Îl sunăm pe primar.

Vine o vidanjă de la RAJA. Muncitorii spun că au mai fost și zilele trecute. Echipați necorespunzător, au intrat în apele toxice încălțați în șlapi. Trag albeața printr-un furtun. Ne întoarcem a doua zi. Ghiolul este invadat de ape toxice. Mergem la primărie unde îl găsim pe viceprimar.

Toată lumea ridică din umeri, nu-i problema lor. Primăria a delegat contractul de gestiune către Regia Județeană de Apă și Canal. Primarul din Costinești și Felix Stroe, șeful de la RAJA, sunt din partide diferite, dar ar trebui să lucreze împreună în interesul cetățenilor.

Un angajat de la primărie recunoaște că refulările și deversările se întâmplă de ani de zonă. Spune că stațiile de pompare sunt subdimensionate.

“- Unul și-a tăiat piciorul în apă aia. Care-i foarte toxică.

- Bun, spuneți-mi ce să fac!

- Să puneți un om acolo și să le spună să nu mai intre!

- Păi nu e om acolo?

- Păi ieri nu era. Aveți o chestine de sănătate publică foarte serioasă.

- Dom’ne, mergeți și căutați-l pe Paul Ardeleanu care se ocupă de lac.

- Nu, dumneavoastră trebuie să-l căutați!”

Ca să facă afaceri pe marginea lacului, operatorii economici încheie contracte cu primăria. Vicele spune că administratorii sunt responsabili de siguranța turiștilor.

Îl întrebăm pe viceprimar cine este "Paulică", de când are contractul și pe ce sumă a fost atribuit. Totul până la bani. Angajații încep să iasă din birouri, convinși că am fost trimiși de cineva cu dedicație să le stricăm contractele.