Cât costă metrul pătrat de teren în comuna Grindul Chituc, pe care se bat două ministere și două primării

Agenţia Domeniilor Statului, care ţine de Ministerul Agriculturii, s-a trecut la cadastru administrator pe mii de hectare din Grind, aflate de ani de zile sub controlul celor de la mediu.

Pe terenuri a fost anunţat un uriaş proiect eolian. Administraţia Deltei şi Ministrul Mediului au aflată de la noi de modificările în actele terenurilor. S-au mirat, s-au indignat şi n-au făcut nimic.

În acest moment, pentru Grind şi controlul sau se bat două ministere, două primarii, oameni influenţi care au terenuri şi toată lupta este pentru ce se poate face pe terenul de pe Grind. Acum, când nu se poate construi din punct de vedere legal, terenurile se vând cu 10-15 euro pe metrul pătrat. Grindul are 6.000 de hectare. La preţurile astea ar însemna că valorează oriunde între jumătate de miliard şi chiar 1 milard de euro.

Până recent în afara bucăţii care a făcut obiectul retrocedărilor din anii 2000, restul Grindului era în Domeniul Public al Statului Român şi în administrarea Rezervaţiei Deltei, adică ţinea de ministerul Mediului.

În vara lui 2023 în presă a apărut însă informaţia ca ADS - Agenţia Domeniilor Statului, care ţine de Ministerului Agriculturii, vrea să ridice pe 2.300 din Grind împreună cu Ministerul Energiei şi Hidroelectrica un uriaş parc eolian. Au invocat Planul Repower EU pentru energie verde şi PNRR pentru a justifica urgenţa. Informaţia apare şi într-un raport al ADS, însă harta este atât de neclară încât terenul nu poate fi identificat.

Suntem în Deltă, în zona Săcele, foarte aproape de Malul Mării, încercam să identificăm terenul pe care Agenţia Domeniului Statului vrea să pună eoliene. Cei de la ADS spun că niciunul din cele 2.300 de hectare identificate nu s-ar interesecta cu zone protejate. Noi le-am cerut coordonate exacte şi o hartă astfel încât să identificăm terenul cu precizie. Ei ne-au trimis nişte linii albe pe un fundal negru din care nu se înţelege aproape nimic. Am trimis totuşi mai departe documentul unor arhitecți şi cadaștristi care au reuşit până la urmă să suprapună această schiţă pe o hartă. Şi reiese că terenul pe care ADS-ul vrea să pună eoliene se afla în interiorul Rezervaţiei Deltei Dunării, într-o zonă protejată, pe Grindul Chituc.

Proiectul s-ar suprapune pe mai multe zone şi arii protejate şi ar fi un dezastru pentru păsările din Delta Dunării. În plus autorităţilor de mediu le va fi greu să refuze avizarea unor clădiri cât timp statul dă undă verde unor eoliene la fel de dăunătoare biodiversităţii.

Cercetătorul Attila Marton cordonează un grup de voluntari care de ani de zile monitorizează şi inelează păsările de pe Grindul Chituc. Povesteşte că Grindul este ca o autostradă între lacuri şi mare pe unde păsările intră în Deltă.

Attila Marton, cercetător: „Este pierderea habitatului. Aceste zone unde eolienele sunt construite, nu mai sunt folosite de păsări. Există vuiteul acela, nişte chestii mişcătoare la înălţime mare care o să determine păsările să nu dorească să vâneze, să migreze”.

Grindul este un refugiu pentru pelicani, stârci sau vulturi, dar şi pentru păsările de talie mică. Iar eolienele le-ar da întreg ecosistemul peste cap.

Attila Marton, cercetător: „Pelicani, stârci, berze, vulturi ajung să fie lovite de palele de la eoliene, li se rupe o aripă, li se rupe spatele, şira spinării şi asta înseamnă moartea. În cazul păsărilor de talie mică, cum este o diferenţă de presiune în cercul în care se învârte eoliana asta face ca păsările care zboară, să li se implodeze plămânii şi mor practic pe loc”.

Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Cu mine nu s-a discutat niciodată despre un parc eolian în Grindul Chituc. Avem unde să pune parcuri eoliene, slavă Domnului, în România şi cred că Grindul Chituc este ultimul loc în care ar trebui să instalăm astfel de capacitat”.

Am încercat să aflăm de la Agenţia Domeniilor Statului de ce li s-a părut o idee bună să propună un amplasarea unui parc eolian fix în Delta Dunării.

I-am solicitat în repetate rânduri atât în scris, cât şi prin biroul de presă un interviul noului şef al ADS un interviu Florin Nicolae. Ne-a refuzat. Surse din cadrul instituţiei spun că dosarul Grindul Chituc e un subiect prea complicat şi prea sensibil.

După mai multe insistente ADS a revenit cu un răspuns din care lasă de înţeles că a renunţat la proiectul eolian. Invocând însă proiectul eolian ADS s-a dus la cadastru în 2022 şi s-a trecut administrator pe terenurile Rerzervației în baza unor legi şi documente din anii 2000. Aceasi bază legală prin care primăriile Corbu şi Săcele au primit teren de la ADS ca să-l retrocedeze. Acum, în cărţile funciare apare o anomalie: drept de administrare asupra Grindului au atât ARBBD, care se ocupă cu protecţia mediului, cât şi ADS care are treabă cu agricultură. Am mers la guvernatorul Deltei. Între timp a fost schimbat, dar era în funcţie la momentul interviului.

Reporter: În primul rând ştiaţi de această situaţie?

Gabriel Marinov, fost guvernator al ARBDD: „Trebuie să recunosc că sunt puţin mirat de ceea ce spuneţi”.

Reporter: Ştiaţi că s-au trecut în cărţile funciare?

Gabriel Marinov, fost guvernator al ARBDD: „Nu, nu ştiam”.

Şi totuşi s-a întâmplat. Şi mai interesant este ca în timp ce rezervaţia consideră că terenurile sunt domeniu public al statului, ADS considera că ele sunt în domeniul privat. Un aspect tehnic care face o diferenţă uriaşă. Ne explică lectorul Universitar Toader Popescu de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.

Lector Univ. Toader Popescu, arhitect: „Proprietatea publică este protejată într-un fel statul nu poate face pentru că e a noastră, a tuturor, şi pentru că este de utilitate publică statul nu poate face orice cu ea şi oricum. De exemplu nu o poate înstrăina. Statul, şi nu numai statul, pot avea bunuri şi în domeniul privat. Inculsiv putând să le înstrăinăm şi neavând niciun fel de obligaţie de a respecta vreun interes public pentru că interesul public la acele bunuri nu există”.

Cu alte cuvinte, dacă trec din domeniul public al statului în domeniul privat, în teorie terenurile pot fi inclusiv vândute sau retrocedate. Ministrul Mediului afla de la noi de situaţie.

Reporter: Pe cărţile funciare, în momentul ăsta şi ADS se consideră proprietar şi adminsitrator. În primul rând ştiaţi de această situaţie?

Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Ştiam în măsura în care am fost informat cu foarte puţin timp înainte. Cred că numai printr-o eroare se poate întâmpla un astfel de lucru. Odată informat de această situaţie să mă lupt şi să clarific acest aspect”.

Interviul cu ministrul a fost realizat în septembrie. Între timp situaţia în cărţile funciare e neschimbată. Am cerut un nou punct de vedere de la minister. Nu l-am primit. Intrarea ADS în schemă îi ajută involuntar pe primarii din Corbu şi Săcele care vor să dea drumul la construcţii. La Săcele primarul aşteaptă de ani de zile avizarea unui Plan Urbanistic General care ar introduce în intravilan cele 700 de hectare de la mare. A stabilit deja pe unde trec străzile sau unde pot fi construite clădiri de un etaj. Doar că Administraţia Deltei nu îi dă OK-ul. Printre altele, ARBDD consideră că o mare parte din terenurile retrocedate se află în interiorul unei zone de protecţie care în trecut a fost trasată greşit pe hărţi.

Reporter: Pe toată zona asta teoretic ar fi interzis să construieşti.

Gabriel Marinov, fost guvernator ARBDD: „Zona tampon, da”.

Reporter: În zona tampon se poate construi?

Gabriel Marinov, fost guvernator ARBDD: „Nu se poate construi”.

Reporter: Dar pe vechia interpretară se putea?

Gabriel Marinov, fost guvernator ARBDD: „Păi era zona economică”.

Vasile Lumînare, primarul comunei Corbu: „Acum 10-15 ani şi Mamaia Nord era neproductivă, şi uitaţi-vă unde s-a ajuns”.

Reporter: Deci miza ar fi imobiliară.

Vasile Lumînare, primarul comunei Corbu: „Cred că imobiliară, fiind una dintre ultimele zone ale litoralului Marii Negre”.

Primăriile susţin că zona tampon pică mai la dreapta, fix unde se termină zona de retrocedări. Iar acum au de partea lor şi o instituţie centrală: ADS-ul. Şi ei susţin acelusi lucru: că terenurile propuse pentru eoliene nu sunt în zone protejate. Primarul din Săcele plusează acum şi vrea să scoată de tot Grindul din Rezervaţie.

Reporter: Să fie scoase din rezervaţie?

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Fără discuţie!”

Reporter: Dar nu-i păcat totuşi într-o zonă unică a României să o scoatem din Rezervaţia Biosferei?

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „De ce-i păcat?”

Reporter: Pentru că avem o chestiune unică din punct de vedere al naturii în ţara asta şi ar trebui să fie protejată.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Păi de ce să o protejăm dacă e folositoare oamenilor pentru că nu poţi într-o zonă protejată să te simţi”.

Primarul din Săcele invocă o problemă reală. Vara plajele se aglomerează. Turiştii nu au de unde să-şi ia de mâncare sau unde să meargă la toaletă. Unii lasă gunoaie în urmă, alţii îşi golesc toaletele ecolgice din rulote pe Grind. Se fac apoi studii de mediu care spun că turismul necontrolat afectează zona sălbatică. Iar apoi, în loc să gireze cu studiile nişte facilităţi minimale precum campinguri, coşuri de gunoi sau toalete ecologice, sunt folosite de primari ca să gireze ridicarea de vile şi pensiuni pe miile de parcele.

Ion Oprea, primarul comunei: „Domnule, dar adecvate, cum am văzut peste tot în lume. Ştiţi, în Africa acolo, sunt pensiuni de 7 stele tău se duc oamenii la relxare şi stă elefantul, stă leul, se plimbă pe acolo la 500 de metri”.

Primarul susţine că n-ar fi o problemă deoarece instituţiile de mediu au oricum suficiente pârghii încât să nu avizeze clădiri care afectează zonele naturale. Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Nu scapă, mediul e tătic peste tot!”

Reporter: Da, dar realitatea de pe teren a arătat că şi în Mamaia şi în Năvodari şi peste tot deşi mediul e tătic, în realitate s-a întâmplat în dezastru.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Domne, în baza legilor, nu după ureche”.

În cazul construcţiilor de la Corbu mediul a fost atât de "tătic" încât în martie 2022, înainte să difuzăm o anchetă despre ele la „România, te iubesc”, a transmis în scris unui parlament că a fost în control şi nu a găsit nereguli cu avizarea construcţiilor. Câteva luni mai târziu, după difuzarea anchetei noastre, corpul de control al premierului a fost şi el în control şi a constatat nereguli în avizele de la mediu, administraţia apelor, în acordurile de mediu şi în avizele de la Apele Române.

Noi mergem mai departe în Deltă, pe plajă de la Perişor. O zonă atât de sălbatică şi de greu accesibilă încât nu se poate ajunge decât cu barca sau cu elicopterul.

Plaja Perişor e departe de tot de civilizaţie, în Deltă. Chiar şi aici tot acest teren a fost lotizat în zeci de loturi. Cumva ternul din inima Deltei a intrat în proprietate privată.

La sfârşitul anilor 2010, primăria din Murghiol s-a intabulat drept proprietar pe kilometri întregi de teren de-a lungul plajei Perişor. Primarul Filip Ivanov susţine că acolo este izlazul lor comunal deşi zona este la 20 de kilometri de localitatea unde trăiesc oameni.

Reporter: Fix pe plajă, aşa depart de centrul localităţii, a fost prins în cadastru izlazul comunal. Adică el de obicei trebuie să fie aproape de locul unde trăiesc oamenii.

Filip Ivanov, primarul comunei Murghiol: „Nu e neparat, Sfântul Gheorghe are aceeași treabă”.

Reporter: Păi Sfântul Gheorghe e aproape de plajă. Murghiol e la zeci de kilometri.

Filip Ivanov, primarul comunei Murghiol: „Sfântul Gheorghe are izlaz care se învecinează cu noi, la Perişor”.

Într-un colţ terenurile au fost împărţite în parcele de câte 1000 de metri fiecare. Primarul susţine că sunt destinate pescarilor ca să-şi ridice adăposturi temporare.

Doar că primăria a început să şi vândă din loturi. Iar docamdată singurul cumpărător este un om de afaceri.

Deşi se află între două zone strict protejate, pentru că este considerată islaz, bucata de pământ intabulată de primăria Murghiol este trecută în zona economică a Deltei unde construcţiile sunt permise cu mari restricţii.

Reporter: Cam cu ce preţuri s-au vândut, ce fonduri a încasat primăria?

Filip Ivanov, primarul comunei Murghiol: „Cred că, dacă nu greşesc, cel mai mult a avut 50 de euro metrul pătrat”.