Castelul și ștrandul cu băi termale din Săcueni, județul Bihor, în centru unui scandal de proporții

Galerie foto

Primarul din Săcueni a hotărât să vândă castelul și a alcătuit caietul de sarcini în așa fel încât să favorizeze o anumită fundație, susține opoziția. Nu întâmplător, ONG-ul a cumpărat ștrandul în urmă cu șase ani și l-a dat în folosință gratuită firmei primarului.

135 de monumente istorice au dispărut în ultimii 30 de ani  

Monumentele istorice s-au prăbușit sub ignoranța autorităților și din neputința financiară a moștenitorilor de a le reface.

De la aderarea în Uniunea Europeană, aproape 300 de milioane de euro s-au alocat României pentru restaurarea patrimoniului, însă pentru refacerea unor conace și castele, autoritățile au atras doar 10%. Cei mai mulți s-au alocat pentru refacerea de biserici și mănăstiri.

Castelele nimănui  

În localitatea Sâncraiu din Alba, castelul a fost restaurat cu fonduri europene în valoare de un milion de euro după ce ajunsese o ruină.

Reporter: Cum a ajuns să fie reabilitat cu fonduri europene acest castel?

Marius Cristea, reprezentant al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia: “El a fost casă de copii și după 1990 a fost semi-abandonată clădirea. S-a spart acoperișul. A cam rămas al nimănui și de la Consiliul Județean s-a luat decizia să se investească aici.”

Reporter: N-a revendicat nimeni castelul?

Marius Cristea: “Nu.”

Violeta Nica, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Alba: “Reabilitarea s-au făcut în două etape. Primele fonduri s-au alocat pentru o fermă ecologică de trandafiri. Sunt niște bani prin posdru pe incluziune socială și apoi Consiliul Județean i-a văzut potențialul.”

Până la cinci milioane de euro poate primi o primărie, fonduri nerambursabile, ca să renoveze un castel, monument istoric, iar exemplul cel mai bun este cel din Carei, care astăzi este un spectacol. Asta dacă primarul are viziune și vrea să-l redea comunității.

Castelul Stubenberg - obiectul unei vânzări controversate  

Nu se întâmplă asta în orașul Săcueni, din Bihor, unde castelul Stubenberg face obiectul unei vânzări controversate.

Construcția castelului a început în 1460, pe ruinele unei vechi cetăți, la ordinele lui Matei Corvin. Ulterior, a ajuns în proprietatea Casei Regale de Habsburg, care l-a vândut grofului Gustav Stubenberg, de unde și numele castelului. După război, în clădire a funcționat o școală. Pentru că n-a fost revendicat, trece în proprietatea primăriei, iar până în 2008, aici au învățat elevi de liceu. Acela e și anul în care primarul dă castelul în concesiune gratuită, pe 50 de ani, Fundației Sfântul Francisc din Deva, care se obliga să-l renoveze și să aducă aici copii sărmani. În cei 13 ani au schimbat acoperișul și au făcut reparații într-o aripă a clădiri.

Csaba Bojte, președintele Fundației Sfântul Francisc: "Cineva investește doar atunci când este al lui."

Echipa a ajuns și la primar pentru a afla de ce vrea să înstrăineze castelul, mai ales că fundațiile pot accesa fonduri europene chiar dacă dețin clădirile în concesiune.

La poartă au fost întâmpinați de un gardian care le-a spus textul clasic, atunci când primarul este căutat de presă.

Reporter: Am vrea să vorbim cu domnul primar.

Gardian: “Este în concediu.”

Reporter: Și vicepremiarul? Și cine le ține locul?

Gardian: “Nu este nimeni aici.”

O echipă PRO TV l-a găsit câteva zile mai târziu, la un eveniment, așteptând carul cu flori, venit tocmai de la Debrecen, din Ungaria.

Pe 19 martie, premierul semnează o hotărâre de guvern prin care declară Sacueniul stațiune turistică. O ocazie bună pentru ca tot orașul să prospere. Doar că, pe 21 aprilie, primarul supune votului, în consiliul local, vânzarea castelului într-o ședință cu cântec, despre care vorbește o consilieră din opoziție.

Cristina Duță, consilier local: “Cu abia șapte opt minute, înainte de ședința de comisie pe care s-au mai stabilit două proiecte de hotărâre, unul dintre acestea, cu vânzarea castelului. Era insuficient timpul. Am rămas foarte surprinsă. Tocmai, după ce orașul devine stațiune turistică, mi se pare o aberație să vinzi un monument istoric pentru că aceste monumente ar trebui cumpărate de consiliile locale.”

Unul dintre cei doi liberali, care până atunci fusese împotriva vânzării castelului, recunoaște că primarul i-a promis un post într-o companie a municipalității.

Reporter: Sunteți angajat la Edilitar Construct?

Mereg Zoltan, consilier local PNL: “Eu? Nu.”

Reporter: Nici nu vi s-a propus un post acolo?

Mereg Zoltan, consilier local PNL: “Ba da.”

Reporter: Vi s-a propus? Mereg Zoltan, consilier local PNL: Ce post?

Mereg Zoltan, consilier local PNL: “De lucrător administrativ.”

Reporter: “Cine a propus postul? Primarul?”

Mereg Zoltan, consilier local PNL: “Da.”

Reporter: În urma votului? Erați în opoziție. De ce ar fi fost generos? Până la momentul acela erați împotriva vânzării castelului.

Mereg Zoltan, consilier local PNL: “Cam așa. Au fost discuții și cam…nu am fost de acord."

Reporter: Și ce v-a făcut să vă răzgândiți brusc, chiar în ziua votului?

Mereg Zoltan, consilier local PNL: “Nu a fost brusc. Când s-a pus problema, am fost să vorbesc cu dl Bojte.”

Cât valorează castelul  

Un evaluator stabilește un preț minim de 3 milioane 650 de mii de lei, adică aproape 750 de mii de euro pentru o clădire de 794 de metri pătrați și un parc de două hectare, în centrul orașului. În documente se specifică faptul că valoarea de piață, dacă s-ar tranzacționa pe piața liberă, ar fi de 1 milion 650 de mii de euro. În studiul de oportunitate, invocă lipsa banilor pentru renovare și se bazează că noul proprietar îl va gestiona ca un bun gospodar și va da voie și locuitorilor să se plimbe prin parc.

Participanții la licitație trebuie să fie acreditați ca furnizori de servicii sociale, de cel puțin 10 ani și să le furnizeze în 5 locații la nivel național. Fundația Sfântul Francisc se încadrează perfect: are 36 de centre în toată țara. Așadar, puține șanse ca un alt furnizor de servicii sociale să aibă și banii și să îndeplinească și condițiile impuse de primărie. Berecs Csaba, primarul orașului Săcueni: “Dacă va fi vândută, va fi prin licitație publică, dar în niște condiții pe care doar fundația le poate îndeplini. În momentul de față, trebuia să trimitem o adresă către prefectură.”

Adresa de care vorbește primarul vine după o hârtie primită de la prefect, care a împiedicat organziarea licitației. Reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că Primăria Săcueni nu a dat drept de premțiune autorităților statului să cumpere castelul așa cum spune legea, iar caietul de sarcini conține condiții restrictive și contradictorii care se anulează reciproc.

Răspunsul primarului  

Recent, primarul a trimis prefecturii un răspuns prin care se arată dispus să elimine condiția ca participanții să fie furnizori de servicii sociale, dar la vânzare nu renunță, deși e obiectiv strategic al orașului, alături de ștrandul cu ape termale, ajuns în administrarea primarului, cu participarea călugărului Bojte.

Reporter: Dumneavoastră faceți afaceri cu domnul călugăr Bojte?

Berecs Csaba, primarul orașului Săcueni: “Asta nu e adevărat.” Reporter: Pe 1 iunie erați asociat la Camping Barat SRL?

Berecs Csaba, primarul orașului Săcueni: “Nu.”

Primarul și Fundația Sfântul Francisc  

Printr-un document oficial, Fundația Sfântul Francisc, dă în folosință gratuită ștrandul firmei Campyng Baranto, care îl avea ca unic acționat, la acel moment, pe primar. Acesta își dă seama că nu e bine să facă afaceri cu fundația și, după șapte zile, iese din firma și-i cedează compania șoferului său din primărie.

Reporter: De ce v-ați retras din Campyng Baranto SRL și l-ați lăsat pe apropiatul dumneavoastră?

Berecs Csaba, primarul orașului Săcueni: “Am luat o decizie și am ieșit din firmă.”

Reporter: Acum mai e angajat?

Berecs Csaba, primarul orașului Săcueni: “Da.”

Reporter: Pe ce post?

Berecs Csaba, primarul orașului Săcueni: “Șofer.”

Reporter: Și mai administrează ștrandul?

Berecs Csaba, primarul orașului Săcueni: “Da.”

Călugărul Bojte are o explicație ciudată. Spune că a cedat ștrandul ca să aibă unde să ducă copiii de care are grijă, în tabără.

Paula Herlo: Dumneavoastră ați dat ștrandul în folosință gratuită firmei primarului?

Bojte Csaba: “Nu este. Oricum, eu zic așa. Nu e cazul. Nu pentru domnul primar am achiziționat ștrandul. Este deschis pentru toată lumea. Nu trebuie politică.”

Paula Herlo: Este, că sunt documente.

Bojte Csaba: “Eu zic să nu intrați în genul ăsta…”

Paula Herlo: Eu pur și simplu vă întreb. Sunteți proprietarul ștrandului și puteați duce acolo copiii.

Bojte Csaba: "Nu spuneți așa. Și ștrandul ăla, știți cum arăta? A fost lăsat în paragină."

Paula Herlo: Și cine l-a renovat?

Bojte Csaba: “La revedere!”

Călugărul Bojte, apropiat al premierului Viktor Orban  

Potrivit ziarului Bihoreanu, fundația Sfântul Francisc are o filială și la Budapesta, iar guvernul Maghiar este unul dintre marii finanțatori. De altfel, premierul Viktor Orban este un apropiat al călugărului Bojte pe care l-a vizitat de mai multe ori în România.

Guvernul maghiar este dispus să cumpere clădirile istorice care nu prezintă insteres pentru statul român. Oficialii unguri au anunțat public că doresc să cumpere monumente istorice și finanțează mai multe ONG-uri și o companie care a fost finanțată de stat.

Prin firma MANEVI ZRT, a achiziționat deja Hotelul Dacia din Satu Mare, iar în Carei, sediul în care a funcționat primăria.

Al treilea obiectiv achiziționat de unguri, Castelul Wesseleny din Jibou, face obiectul unui proces în instanță prin care Consiliul Județean Salaj cere anularea actului de vânzare-cumpărare, pentru că nu i-a fost respectat dreptul de premțiune.

Pe 16 martie, anul acesta, proprietarii înștiințează Consiliul Județean Salaj despre intenția de vânzare, iar documentul primește număr de înregistrare a doua zi.

Conform legii, autoritățile județene aveau la dispoziție două săptămâni să-și exercite dreptul de premțiune, iar președintele Dinu Iancu Salajanu trimite un răspuns că județul își dorește castelul.

Doar că, la foarte scurt timp, moștenitorii vând imobilul cu 800 de mii de euro unei firme din Cluj care îl ține doar câteva zile și-l revinde reprezentanței din România, a companiei maghiare Manevi ZRT.

Dinu Iancu Salajanu, președintele Consiliului Județean Salaj: “Eu, ca președinte și cei din Consiliul Județean și Direcția Juridică considerăm că vânzătorul a fost de rea credință. Moștenitorii și cei din Cluj consideram că au avut o relație în particular, că au încercat să ne excludă din cumpărare."

Proprietarul castelului a declarat unei agenții maghiare de știri că autoritățile, deși au anunțat în scris că îl vor, n-au dat hotărâre de Consiliu Județean la prima întrunire, după anunțul în scris.

Și conducerea Grădinii Botanice care deține parcul ar fi vrut să-l cumpere, dar proprietarii nu au scăzut prețul sub un milion și jumătate de euro.

Autoritățile județene au chemat în instanță proprietarul și firma din Cluj pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare, iar până la finalizarea litigiului, orice proiect de dezvoltare e blocat.