Autoritățile de mediu apără poluatorii. Într-un mare oraș, un cartier întreg trăiește de ani de zile acoperit de o pulbere
Your browser doesn't support HTML5 video.
Statul român nu știe cât, cine și cu ce poluează, deși a cheltuit zeci de milioane de euro pe o rețea de monitorizare.
Autoritățile de mediu apără poluatorii. La Craiova, un cartier întreg trăiește de ani de zile acoperit de o pulbere gri. Totul este în limite normale, spun autoritățile.
Peste 25.000 de români mor anual prematur din cauza unor boli atribuite poluării. România nu are o strategie de prevenire a acestor boli, deși este obligată prin lege. Nu știm nici cât de poluat este aerul pe care îl respirăm, deși statul a investit peste 50 de milioane de euro într-o rețea națională de monitorizare. Avem în schimb patru proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva țării noastre pe calitatea aerului. Și riscăm amenzi de milioane de euro.
Suntem în Craiova, unul dintre cele mai poluate orașe din România. Municipiul are 4 stații pentru măsurarea calității aerului, care de mai bine de 1 an funcționează parțial sau deloc.
Oficial, pe 1 noiembrie aerul în Craiova a fost curat, în ciuda acestei pâcle negre care se întinde pe kilometri.
Un nor de cenușă a făcut greu de respirat aseară. La fel și în august, când orașul a fost acoperit de cenușa de pe una din gropile de cenușă de la periferie.
Mergem în cartierul Bariera Vâlcii. Aici, în ultimii ani, viața locuitorilor a devenit insuportabilă. Oamenii spun că la fiecare câteva zile curțile, casele și mașinile le sunt acoperite de o pulbere gri. Este cenușa care iese din cele două cazane de ardere ale Termocentralei CET II.
Localnic: ”În fiecare noapte se întâmplă, nu numai într-o zi anume. Deci tot timpul! De câțiva ani, nu de mult.”
Localnic: ”Ia uitați, pe aici e negru. Negru, negru, negru! Toată asta e neagră de cenușă.”
Localnic: ”Nici nu poți să stai afară. Adică e un praf atât de dens încât îți intră în ochi, în gură, în nas.
În unele zile în cartier oamenii respiră cenușă.
Când vântul suflă cu putere, spulberă cenușa pe distanțe de kilometri. De obicei, vântul o poartă în direcția șantierului viitorului spital regional. O investiție de peste 700 de milioane de euro, unde ar urma să fie tratați zeci de mii de bolnavi. Anul acesta n-a fost lună în care localnicii să nu încarce pe Facebook filmulețe cu astfel de situații.
Ramona Filcu locuiește lângă CET, într-o casă ridicată în anii ’60, cu aproape 30 de ani înainte de inaugurarea centralei. Și dacă ar vrea, n-ar putea să se mute deoarece valoarea proprietății i-a scăzut foarte mult din cauza poluării.
Am filmat la ea în curte într-o perioadă de calm atmosferic, cu CET-ul funcționând la capacitate redusă. Grămezile de cenușă s-au strâns în mai puțin de 3 zile.
Ramona Filcu – locuitor Bariera Vâlcii: ”Totul e plin de cenușă și mă mănâncă pielea, mă ustură în permanență. Se pune pe frunzele de la smochin. Noi anul ăsta n-am putut să le mâncăm.”
Ambii ei părinți s-au îmbolnăvit de cancer în urmă cu 3 ani. Iar Ramona a fost nevoită să-și dea demisia ca să aibă grijă de ei. Tatăl a murit în vară. Mama se luptă cu un cancer la colon. Boală de care spune că suferă și alți vecini de pe stradă.
Vecina e la fel, are pungă. Vecina de alături are pungă la colon. Cea de acolo a murit tot la fel, de cancer.
Ramona Filcu – locuitor Bariera Vâlcii: ”Doamna doctor oncolog a întrebat-o pe mama dacă a lucrat într-un mediu poluat. Noi i-am spus că nu. Locuind la casă încercăm să avem o alimentație sănătoasă, un stil de viață sănătos. Mama nefumând, nebând alcool.”
Ramona Filcu: ”Dovedit pe hârtie nu-l am. Dar clar e cancerigen.”
Convinsă că cenușa pe care o respiră a agravat bolile părinților, Ramona a început să le scrie autorităților. În ultimii 3 ani a făcut zeci de adrese către Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Ministerul Mediului și cel al Energiei, chiar și către Administrația Prezidențială. A trimis inclusiv poze și filmări. Mai toate adresele au fost redirecționate către Garda de Mediu Dolj. De unde răspunsul a fost mereu același: nu sunt depășiri ale limitelor de poluare a aerului.
De mai bine de 10 ani, George Călinoiu conduce Garda de Mediu Dolj. El este cel care semnează toate răspunsurile.
Reporter: Ce iese acum mult, acolo, prin spate, galben, ăla e vapor? George Călinoiu, comisar șef Garda de Mediu Dolj: Ăla e vapor, uite, cum este și la coșul ăla. Reporter: Păi nu, ăla alb e vapor, dar acolo nu e praf de cărbune? George Călinoiu, comisar șef Garda de Mediu Dolj: Cum să fie praf, domnule, dacă nu este niciun fel de adiere! Cum crezi dumneata că se ridică pulberile? Deci acolo e vapor. Asta vreau să vă spun, ca să știe toată lumea că acolo e vapor, iar vaporii ăștia sunt cei mai puri din punct de vedere al poluării.
Mergem și în CET să ne convingem că avem de-a face cu vapori de abur. Dan Vasile este directorul tehnic al centralei.
Reporter: E abur sau e cenușă? Dan Vasile, director tehnic CET II Craiova: Sunt situații în care… Reporter: Ce iese din cazane, ce vedem că iese din cazane? Dan Vasile, director tehnic CET II Craiova: Strict ce se vede pe partea de cazane e preponderent cenușă. Reporter: Deci e poluare a aerului. Dan Vasile, director tehnic CET II Craiova: Preponderent cenușă.
Directorul Vasile spune că cele două cazane au multe neetanșeități prin care ies fumul și cenușa de la cărbunele ars. CET-ul și-a asumat de nenumărate ori că le va repara, inclusiv în autorizația de mediu. N-a reușit.
CET-ul din Craiova ține de Ministerul Energiei.
Reporter: Oamenii ăia din jur stau și respiră în dreptul unei uriașe tobe de eșapament sparte. Sebastian Burduja, ministrul Energiei: Da, e… o situație care va face subiectul unui control din partea Corpului de Control.
Situația este cunoscută la nivelul ministerului, deoarece Ramona le-a scris deja de 3 ori anul acesta. În primul răspuns, semnat de un secretar de stat, ministerul a dat vina pe vânt și a asigurat-o că s-au făcut ample investiții de mediu. La a treia sesizare nici n-au mai răspuns. Au clasat-o, pentru că era pe același subiect.
În răspunsul de la minister, Ramona Filcu este asigurată că CET-ul își curăță curtea și cazanele de pulbere ori de câte ori este nevoie, pentru ca cenușa să nu fie ridicată la loc de vânt.
Sebastian Burduja – ministrul Energiei: ”Inacceptabil! Inacceptabil și o să luăm măsuri. Evident, ca minister, nu putem să mergem acolo și să le dăm cu mătura prin curte.”
În fața CET-ului, șeful gărzii de mediu Dolj este de neclintit.
CET-ul asigură încălzirea pentru 40.000 de familii din Craiova și furnizează energia necesară fabricii Ford, principalul investitor al județului.
După ani de zile în care centrala a ignorat reparațiile esențiale, autoritățile ii pun acum pe craioveni în fața unei alegeri imposibile: între locurile de muncă și căldura vitală pentru iarnă sau propria sănătate.
Reporter: „Dumneavoastră credeți că acest obiectiv a fost făcut în scopul de a distruge vieți sau a ajuta viața în acest oraș. Dumneavoastră știți câți oameni depind de acest obiectiv?”
George Calinoiu – comisar șef Garda de Mediu Dolj: „Eu nu spun să-l închidă cineva, doamne ferește. Da, dar funcționează corect din punct de vedere al mediului”.
CET-ul este obligat să-și monitorizeze singur poluarea. Când merg în control, autoritățile de mediu nu își fac propriile măsurători. Verifică hârtiile puse la dispoziție de poluator, care face măsurătorile în propriul laborator.
Reporter: Ok, laboratorul ați zis că nu este acreditat RENAR? Dan Vasile – director tehnic CET II Craiova: Nu, nu este acreditat RENAR.
Am cerut conducerii CET-ului să ne arate stația de monitorizare a pulberilor. Praful este măsurat la găleată. Iar găleata este tăiată la fund.
George Călinoiu – comisar șef Garda de Mediu Dolj: Domnule reporter, nu mai forțați nota, dacă mai puteți întreba ceva la obiect. Reporter: L-ați verificat vreodată, praful? George Călinoiu: Nu trebuie să-l verific eu, numai se verifică decât cei interesați. Reporter: Articolul 13 din legea de funcționare r1: "garda de mediu prelevează probe spre a fi analizate de laboratoare autorizate". George Călinoiu: Când, când? Reporter: Când? George Călinoiu: Când? Reporter: Când? Asta vă întreb: când? George Călinoiu: Dacă dumneavoastră veniți cu o sesizare și spuneți că pe un amplasament… Reporter: Păi au fost sesizări. George Călinoiu: … există poluări din punct de vedere al solului, sigur că trimitem către Agenția de Protecție a Mediului, care deține laborator.
Mergem și la Agenția de Protecție a Mediului Dolj. Aici, șefa este Monica Daniela Mateescu. Consideră că de vină sunt oamenii care și-au făcut case acolo. Clădiri care, la fel ca viitorul spital regional, sunt ridicate în baza unor PUZ-uri aprobate inclusiv de instituția pe care o conduce.
Daniela Mateescu – director Agenția de Mediu Dolj: Eu nu știu, când și-au făcut casa lipită de gardul CET-ului, la ce se așteptau? Reporter: E normal să iasă atâta pulbere în afara CET-ului, în afara perimetrului pe care se află CET-ul? Nu știu, vă întreb. Daniela Mateescu: Vă referiți la pulberile constatate în curțile oamenilor? Reporter: Da. Adică e o chestie normală? De exemplu, dacă un CET ar funcționa pe autorizația aia de mediu în Danemarca, să zicem, ar fi la fel? Daniela Mateescu: Eu vă spun că aceleași probleme sunt în toate țările civilizate, nu numai la noi.
În ultimii 2 ani, agenția condusă de Daniela Mateescu a măsurat o singură dată pulberile emise de CET și nu a constatat depășiri. A luat probe timp de 30 de zile în martie și aprilie anul acesta. Le-a colectat din două puncte din nordul și sudul CET-ului, în condițiile în care în acea perioadă vântul a bătut și a dus pulberea în altă direcție, spre est.
Daniela Mateescu – director Agenția de Mediu Dolj: ”De ce induceți o stare de alarmare unde nu este? Sincer! Faptul că oamenii ăia au pulberi în curte, și eu am o pulbere în curte și mătur curtea! Dar asta nu înseamnă că trebuie să îmi pun problema că o să mor sau o să fac pneumonie. Sincer! Deci eu vă rog frumos când faceți afirmații de genul acesta să le faceți în cunoștință de cauză!”