Motivele pentru care românii se hotărăsc greu să întemeieze o familie. Numărul de căsătorii și nașteri, în scădere

În primele patru luni din an, au venit pe lume peste 48.000 de bebeluși, cu aproape 11.000 mai puțini decât în aceeași perioadă din 2022.

De vină sunt migrația puternică, economia subredă și lipsa unei strategii naționale, spun sociologii. De curând, la Senat a fost depusă o propunere legislativă care oferă stimulente financiare pentru familiile numeroase.

Denisei și lui Daniel Pop li s-a născut primul copil, dar sunt stabiliți în Austria și vin doar în vacanță în România. Nu iau în calcul să se întoarcă, mai ales că austriecii oferă o serie de stimulente mamelor.

Părinți: „În Austria îți iei până la doi ani și apoi tot primești de la stat bani. Ți se plătește creșă. Am auzit că din septembrie e gratuită creșa. Vor să îi bage la lucru pe toți înapoi, să aibă cât mai mulți muncitori”.

Citește și

O fetiță de 11 ani a fost împușcată mortal în urma unei dispute între vecini, în Franța

De o vreme, comunitățile de români din străinătate se tot măresc. În 2021, în Anglia, româncele erau pe primul loc la numărul de nașteri în rândul imigranților. Asta în timp ce la noi în țară lucrurile stau tot mai rău.

După ce anul trecut s-au născut cei mai puțini bebeluși din ultimul secol - doar 171.000, în 2023 natalitatea a scăzut lună de lună.

În aprilie a fost înregistrat cel mai mic număr de nașteri - puțin peste 10.700, față de 12.300 în aprilie. Sociologii spun că numărul femeilor între 27 și 44 de ani, cele care nasc, a scăzut mult.

Marian Preda, sociolog, rectorul Universității București: „Au intrat de câtiva ani în această perioadă, în acest interval de vârstă, mamele născute după `90 – când generațiile au scăzut de la aproximativ 360.000 la 200.000 de născuți într-un an. Dacă numărul de mame a scăzut, automat scade și numărul de copii pentru că rata totală a feritilității a rămas pe acolo 1,4, 1,5 copii”.

Pe de altă parte, pandemia, criza economică și războiul de la graniță au redus numărul de căsătorii și de nașteri, spun specialiștii.

Potrivit datelor de la recensământ, în județele Caraș Severin, Olt, Gorj, Hunedoara și Teleorman, numărul copiilor sub 14 ani a scăzut de la un recensământ la altul cu peste 20%.

Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS: „Creșterea vârstei mamei la prima naștere care a ajuns undeva la 28 de ani, ceea ce este foarte sus, pentru că născând primul copil la vârste cât mai târzii este clar că mama va lua cu greu decizia să mai nască al doilea, al treilea copil”.

De curând, statul oferă sprijin financiar sub formă de vouchere pentru a ajuta cuplurile infertile, iar mamele din comunitățile vulnerabile au primit de luna trecută 2.000 de lei din donduri europene ca să cumpere trusouri pentru nou-născuți.

Potrivit unui proiect depus la Senat, familiile cu cel puțin trei copii ar putea primi încă un salariu net lunar, iar suma crește în funcție de numărul de copii. Ministerul Muncii ar trebui să asigure fondurile necesare, iar banii vor fi acordați lunar, până la vârsta de 18 ani.

Însă de la proiect până la votarea și aplicarea lui este cale lungă.

Irina Granzulea, Asociația Familiilor Numeroase: „Cred că aceste măsuri trebuie integrate într-o strategie națională care să privească natalitatea”. 

La nivel European, Franța și Norvegia sunt țările din Europa care au politici puternice pentru încurajarea natalității și înregistrează creșteri ale populației.

Echipa: Florentina Bălășoiu, Gabi Anghelescu, Radu Costin.