(P) Inovații și perspective în lupta împotriva cancerului de sân. Interviu cu Dr. Victor Titirez

Galerie foto

În ciuda provocărilor legate de diagnosticare și tratament, progresul remarcabil în domeniul oncologiei mamare aduce noi speranțe și metode mai bune de gestionare a acestei afecțiuni. Din fericire, în ultimii ani, oamenii de știință și medicii au făcut pași mari pentru a îmbunătăți fiecare etapă a îngrijirii, de la diagnosticare până la tratament și recuperare.

Dr. Victor Titirez, medic specialist în chirurgia oncoplastică a sânului la Spitalul Euroclinic – Regina Maria, explică în interviul următor ce impact au inovațiile în acest domeniu pentru pacientele care se recuperează după o intervenție chirurgicală pentru cancer de sân. Cu 9 ani de experiență în centre din Marea Britanie și peste 3.000 de operații efectuate, cele mai multe dintre ele având un grad ridicat de complexitate, Dr. Titirez împreună cu echipa multidisciplinară din cadrul Centrului de Excelență în Patologia Sânului oferă pacientelor un parcurs terapeutic dirijat de empatie și grijă pentru siguranța lor.

La finalul anului 2023, sub coordonarea Dr. Victor Titirez, a fost implementat la Spitalul Euroclinic un program unic în România, prin care echipa medicală rămâne în contact cu pacientele care au trecut printr-o operație de cancer de sân și chiar și după externare, pentru a se asigura că recuperarea are loc fără complicații, iar pacientelor nu le lipsește suportul psiho-emoțional. În continuarea articolului vom afla în ce constă programul, care sunt principalele beneficii pentru paciente și ce rezultate au fost până în prezent.

1. Care sunt cele mai importante aspecte pe care pacientele care suferă o intervenție chirurgicală pentru cancer la sân trebuie să le cunoască când vine vorba de vindecarea operaţiei?

Există o multitudine de aspecte importante legate de procesul de vindecare postoperator. Din punctul meu de vedere, acestea se împart în factori care țin de pacientă, și de care aceasta trebuie să fie foarte conștientă și factori legați de actul chirurgical.

Este foarte important ca pacientele să nu mai fumeze, în mod ideal, cu cel puțin 6 săptămâni înaintea operației, dar în chirurgia cancerului de sân rar avem la dispoziție acest interval de timp. Fumatul crește riscul de infecție și întârzie vindecarea operației. De asemenea, contrar credinței comune, activitatea fizică trebuie reluată cât mai curând, evident adaptată la amploarea operației dar și la posibilitățile pacientei. Eu îmi încurajez pacientele să se mobilizeze cât mai repede după operație și când ajung acasă, să iasă și să facă plimbări. Practicarea regulată a unui sport are efecte benefice atât asupra psihicului cât și a trupului.

Totodată, este important să fie respectată o dietă echilibrată. Nu încurajez măsurile drastice prin renunțarea completă la anumite alimente în încercarea de a „purifica” organismul. De multe ori, aceste schimbări bruște, în loc să ajute, destabilizează metabolismul.

În același timp, factorii legați de operație sunt controlați de către medic până la un anumit punct. Reducerea riscului de infecție este extrem de importanță, mai ales în reconstrucția cu implant, când o infecție duce inevitabil la pierderea protezei. Amploarea intervenției chirurgicale se corelează cu perioada de recuperare. Operațiile mai extinse, și aici mă refer în special la reconstrucțiile cu țesut propriu, se asociază cu o durată mai lungă de vindecare.

2. În cadrul Spitalului Euroclinic – parte din Rețeaua de sănătate Regina Maria, a fost implementat un program pilot în două etape care vizează etapa imediată de după externare în urma unei intervenții chirurgicale de cancer la sân. Ne puteți spune mai multe despre acest program și în ce constă?

Este un program pe care l-am implementat pentru pacientele care sunt operate în cadrul Centrului de Excelență în Patologia Sânului și a fost dezvoltat de colege extrem de inimoase, unele dintre ele trecând printr-o operație de cancer de sân.

Totul a plecat de la conceptul de „Value Based Healthcare”, care încearcă să îmbunătățească permanent actul medical atât din perspectiva pacientului, cât și din cea a medicului. Proiectul constă în stabilirea unor parametri pe care dorim să îi urmărim la pacientele care sunt operate, pentru o durată de timp, iar în funcție de ceea ce se întâmplă cu acești parametri, noi ne adaptăm reacțiile.

Concret, am creat o listă cu întrebări pe care le adresăm pacientelor zilnic în primele 14 zile de la externare, iar apoi încadrăm răspunsurile în grupe de urgență care ne permit să prioritizăm cazurile. Inițial, ne gândisem să facem această monitorizare prin intermediul unui software, dar am constatat că interacțiunea interumană, prin telefon, este mai apreciată de către paciente. Apoi analizăm statistic răspunsurile pacientelor și acest lucru ne ajută extrem de mult să ne îmbunătățim rezultatele.

Am fost foarte plăcut surprins când am observat că din peste 1.600 de cazuri monitorizate, au existat doar 3 situații urgente în care am intervenit foarte repede. În aceste cazuri, pacienta este contactată de medic în maximum 30 de minute pentru a stabili un control la spital și ce avem de făcut mai departe.

3. Câte paciente au participat până acum la acest program? Ce impact are programul asupra stării fizice și psihice a pacientelor?

În ultimele 6 luni, peste 120 de paciente au beneficiat de acest program. Ceea ce urmărim prin această abordare este să ne asigurăm că pacientele au o evoluție favorabilă după externare.

Programul are un dublu beneficiu: pacientele operate sunt în continuare în contact direct cu noi, astfel încât nu se simt abandonate după intervenție. Întotdeauna am promovat o cultură a ușilor deschise explicându-le pacientelor că ne pot contacta chiar și în weekend pentru probleme legate de operație. Faptul că suntem proactivi și sunăm pacientele zilnic, le oferă siguranța că sunt încă sub îngrijirea noastră chiar dacă au părăsit spitalul.

4. În final, puteți explica pe scurt ce reprezintă Tumor Board-ul și care este rolul lui în prima etapă a acestui program pilot?

Diagnosticul și tratamentul cancerului de sân este stabilit peste tot în lumea civilizată de către o comisie multidisciplinară. Am lucrat în Marea Britanie din 2010 până în 2019 și în tot acest timp am avut șansa să fac parte din aceste comisii oncologice. Când am revenit în țară, am fost surprins să văd că în Romania lucrurile funcționau altfel, în sensul că decizia terapeutică era luată de către un singur medic (chirurg sau oncolog).

Aceste comisii numite Tumor Board ne oferă oportunitatea de a discuta diverse articole științifice și de a ne menține continuu la curent cu ultimele noutăți medicale. Comisia noastră din Spitalul Euroclinic este dedicată exclusiv patologiei mamare și în ultimii 5 ani am reușit să o ținem săptămânal, cu foarte mici excepții.

Ce mi se pare foarte important de menționat este că pacienta are acces într-un mod foarte transparent la rezoluțiile pe care le discutăm în Tumor Board, în contul ei din aplicația Regina Maria.

6. Cum vedeți dezvoltarea programului în următorii ani?

În curând vom extinde programul de follow-up prin integrarea unui alt set de întrebări care va fi adresat pacientelor la 3, 6 și respectiv 12 luni de la operație. Toate aceste demersuri au rolul de a ne asigura că evoluția este favorabilă în continuare.

Pe lângă partea de vindecare postoperatorie, ne dorim în viitor să putem urmări și nivelul de satisfacție al pacientei legat de intervenția chirurgicală și aspectul estetic, prin intermediul unor chestionare elaborate, acceptate internațional.

Importanța programului de follow-up din cadrul Centrului de Excelență în Patologia Sânului nu se limitează doar la aspectul medical, ci include și suportul psihologic și emoțional necesar pacientelor care se confruntă cu stresul și anxietatea postoperatorie. O abordare holistică, care integrează monitorizarea medicală cu consilierea pentru o perioadă de timp după externarea din spital, contribuie semnificativ la restabilirea încrederii și la reintegrarea în viața de zi cu zi.

Există medici și specialiști care își asumă responsabilitatea de a deschide drumuri în medicina românească și există pacienți care alături de medicii lor fac medicina să fie extraordinară. Acolo unde există speranțe minime, găsim echipe medicale dedicate care redefinesc standardele medicale pentru a salva viața pacientului. De 29 de ani, medicii de la Regina Maria transformă tratamentele în povești de vindecare, unindu-și forțele pentru a scrie pagini noi în cartea medicinei extraordinare.