Constantin Nicolescu a fost condamnat la închisoare, însă va rămâne în libertate

Cu toate acestea, instanţa a menţinut o decizie anterioară privind eliberarea condiţionată din penitenciar.

Potrivit deciziei, Nicolescu a primit 5 ani închisoare pentru luare de mită, această pedeapsă fiind contopită cu o condamnare din alt dosar, pedeapsa finală fiind de 7 ani şi 8 luni.

Pe de altă parte, instanţa l-a achitat pe Nicolescu pentru abuz în serviciu şi a încetat procesul penal împotriva lui pentru două infracţiuni de fals intelectual ca urmare a prescrierii faptelor.

"Deduce din pedeapsa aplicată perioada deja executată, de la 26 ianuarie 2011 la 2 februarie 2011 şi de la 5 februarie 2015 la 29 mai 2017, când inculpatul a fost liberat condiţionat. Menţine liberarea condiţionată a inculpatului Nicolescu Constantin dispusă prin decizia penală nr.166/29.05.2017, pronunţată de Tribunalul Argeş", se mai spune în decizie, potrivit Agerpres.

Citește și

Dosar DNA pentru 38 de primari si viceprimari, un deputat si un fost sef de CJ. Frauda de proportii cu fonduri europene

Judecătorii au anulat dispoziţia instanţei de fond - Curtea de Apel Bucureşti - privind confiscarea sumei de 4.497.947 lei de la Constantin Nicolescu Constantin şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

De asemenea, au fost lăsate nesoluţionate acţiunile civile exercitate împotriva inculpaţilor de către statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, cu privire la sumele de 3.779.787 lei şi 4.973.065 lei.

Potrivit DNA, în martie 2009, CJ Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziţie publică prin licitaţie deschisă, ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii, amplasate pe drumuri judeţene, în localităţile Căteasca, respectiv Ciomăgeşti.

Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE, destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie - mai şi iulie - august 2005.

"Pentru a accesa banii europeni, funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007 de inculpatul Nicolescu, în calitate de preşedinte al CJ Argeş şi reprezentant al acestei autorităţi contractante, cunoscând faptul că în conţinutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conţinutul acestuia s-a menţionat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităţilor naturale din perioada aprilie - august 2005 şi ca urmare a fost închis circulaţiei, deşi infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundaţiilor podul era închis circulaţiei", arătau anchetatorii.

DNA preciza că înscrisul astfel falsificat a fost folosit şi prezentat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud - Muntenia şi, ca urmare, a fost încheiat contractul de finanţare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăţi din Programul PHARE în valoare de aproximativ 985.000 euro, echivalentul a peste 4,4 milioane lei, fonduri obţinute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului Dezvoltării Regionale.

În cursul anului 2009, în urma licitaţiei organizate de CJ Argeş, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societăţii Zeus SA, în condiţiile în care, iniţial, câştigătoare a licitaţiei fusese declarată o altă societate, înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de Constantin Nicolescu.

Lucrările de construcţie au fost executate de SC Zeus şi Dracones Construct Grup SRL Piteşti, cea din urmă avându-l ca asociat pe ginerele preşedintelui CJ Argeş.

"Mai mult, furnizor de bunuri pentru construcţia lucrării era SC Setro Metal Group SA Câmpulung, firmă controlată de asemenea de o rudă apropiată a preşedintelui CJ Argeş. Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziţie complet falsificate, în cursul lunii iunie 2010, CJ Argeş a atribuit aceleiaşi firme, SC Zeus, un contract în valoare de aproape 5 milioane lei, pentru presupuse lucrări suplimentare la acelaşi pod, care în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010", mai arătau anchetatorii.

În cursul anului 2009, Constantin Nicolescu a primit cu titlu de mită de la Grigore Dobre, acţionar majoritar şi administrator al SC Zeus, un spaţiu comercial situat în municipiul Piteşti, în suprafaţă de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei.

"Pentru a disimula infracţiunea de corupţie, la data de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Didea Ionel a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare. Atât în cursul procedurii de licitaţie publică, dar şi în faza de derulare a contractului au fost falsificate mai multe înscrisuri (dispoziţii de şantier, referate de necesitate, procese verbale etc)", mai precizau anchetatorii.

Prin activităţile descrise, s-a stabilit că a fost creat un prejudiciu în sumă de aproape 985.000 euro în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale, reprezentând fonduri europene obţinute pe nedrept prin prezentare de documente false, şi un prejudiciu de aproape 9,5 milioane lei în dauna autorităţii contractante - CJ Argeş, care se constituie în avantaj patrimonial necuvenit în favoarea SC Zeus SA Piteşti.