Jocul prin care tinerii înțeleg singurătatea vârstnicilor. Primul lucru pe care l-au făcut: ”Alo, buni? Mi-e dor de tine”

Concluzia a fost că un simplu telefon, un minut de conversație cu un bunic, o bunică sau un alt vârstnic drag contribuie semnificativ la starea lor de bine.

Un escape room, adică un joc desfășurat într-un spațiu închis din care trebuie să găsim ieșirea, a luat forma unei camere specifice vârstnicilor. Participanți erau câțiva tineri.

Ca să poată ieși singuri din încăpere, organizatorii le-au dat câteva sarcini de făcut. Însă pentru fiecare indiciu, tinerii au făcut un exercițiu pentru a înțelege cum se simte singurătatea: ”Să rezolve un rebus. Să își facă un ceai ori să răsfoiască un album cu poze de altădată”.

Tânără: ”La TV a început o emisiune despre urși și nu înțeleg de ce mă mai uit...".

Citește și

Un cămin pentru vârstnici care funcționa ilegal a fost descoperit în Voluntari. Oamenii erau ținuți în pod sau într-o seră

În final au ajuns la cufărul în care se afla cheia. Însă...

"- Nu merge yala, cred că e blocată, că nu vrea, nu se deschide".

- Dacă vrei să scapi din această cameră, sună pe cineva mai în vârstă și spune-i că ți e dor de el, ajută-l măcar un pic să scape de singurătate".

"Ce faci, buni? M-am gândit să te sun. Voiam să-ți spun că mi-e dor de tine.

Bunica: Mă bucur că cineva spune că-i e dor de mine. Știi că te aștept. Eu știu că vii, nu știu când vii, dar eu te aștept cu cel mai mare drag".

După experiment tinerii au povestit cum s-a simțit singurătatea.

"Am văzut cum e să stai într-o cameră și să nu poți să ieși".

"O rutină dureroasă din punct de vedere emoțional".

"Am făcut un lucru pe care nu-l prea fac, deși simt asta, am verbalizat faptul că mi-e dor. Mai apucă și ea să audă asta de la mine".

Cătălin Dinu, Director Executiv al Asociației „Niciodată Singur”: ”Le-am arătat cum singurătatea e mai mult decât o problemă la care să ai o soluție simplă. Am adus în discuție dorul. Acest gest pe care noi îl considerăm ușor, ne ia 20 secunde, face o diferență considerabila în viața lor”.

”- Eu sunt singur. Nu am soție. A murit. Și vin aici. - Vă simțiți singur? - La început era greu de tot. Aproape un an de zile după ce a murit soția era foarte greu. Acum m-am mai obișnuit. Nu am copii”.

”Sunt singur. Fără familie. Petrec singur timpul pe aici. Am apartament. Mi-a murit nevasta, copilul. Mai vin pe aici, m-am înscris la o cantină socială, mănânc și eu gratuit”.

1 din 4 vârstnici din România simte un nivel acut de singurătate, care ia forma unor tipuri de depresie, arata un studiu national realizat de Kantar România.

Factori precum starea de sănătate precară sau pierderea partenerului de viață contribuie la reducerea interacțiunilor sociale, astfel încât 28% dintre vârstnici ajung să socializeze cu cel mult 4 persoane într-o lună întreagă.