(P) #FiiSmartPeEnergie cu o centrală termică modernă. Sfaturile de care trebuie să ții cont

Centralele termice moderne sunt o soluție de încălzire ambientală și apă caldă menajeră potrivită în orice situație, fie că locuiești la casă, ori într-un apartament. Există câteva condiții de bază pentru a te putea gândi la o asemenea investiție în confort, pentru mulți ani de acum înainte. Din punct de vedere tehnic, locuința trebuie să fie racordată la surse de apă, de gaze și curent electric, și doar apoi te poți gândi la instalarea unei centrale termice.

 

Ține seama de câteva sfaturi  înainte de a instala o centrală termică la tine acasă, conform specialiștilor Enel și Energy Policy Group.

 

Tabel comparativ și recomandări de utilizare

Centrală termică clasică

Centrală termică cu condensare

Eliminarea gazelor de ardere în atmosfera la o temperatură de 110°C.

Eliminarea gazelor de ardere în atmosfera la temperaturi mici (de cca. 55°C), folosindu-se surplusul de energie pentru încălzire.

Eficiență medie anuală de 78%-84%.

Eficiență medie anuală de 95-99%.

O singură cameră de combustie și un singur schimbător de căldură.

Unul sau mai multe schimbătoare de căldură, care ajută la încălzirea ACM (apă caldă menajeră).

Amprentă de carbon semnificativă.

Amprentă de carbon redusă.

Cost inițial mai mic (cca. 3000 lei). 

Cost inițial mai mare (cca. 5000 lei), care se amortizează prin economiile realizate.

-

Necesară racordarea la instalația de scurgere a apei pentru condensul din centrală.

Sursa: Electripedia

 

Pentru un randament optim al centralei termice cu condensare, trebuie avute în vedere următoarele recomandări practice:

·       temperatura de retur a apei calde nu trebuie să depășească 50-55 grade Celsius; dacă temperatura depășește acest interval, centrala nu funcționează în modul de condensare, ceea ce înseamnă că nu se realizează economisirile scontate de energie;

·       temperatura apei calde menajere trebuie setată la 40-45°C;

·       accesorii de termoreglare (cronotermostat, robineți cu cap termostatic, controler de temperatură cu vreme compensată, etc.) corect instalate vor crește eficiența încălzirii locuinței;

·       asigurarea echilibrării hidraulice a caloriferelor prin dimensionare corectă și aerisire periodică;

·       verificarea presiunii din instalație, cu asigurarea unui nivel cuprins între 1,5 și 2 bari;

·       verificarea tehnică periodică din doi în doi ani și revizii anuale de către firme specializate.

 Sursa: Electripedia

 

O centrală termică te poate ajuta să #FiiSmartPeEnergie, pentru că tehnologia de ultimă generație, prezentă în centralele cu condensare, te ajută să obții o eficiență energetică ridicată, cu un consum de resurse minim și pierderi mult mai mici. O eficiență energetică ridicată înseamnă, într-un final, o emisie redusă de gaze de seră și o factură mai mică pentru clientul final, care obține un confort sporit cu mai puțini bani.

Află mai multe trucuri despre cum să economisești energie și să-ți fie bine, pe Electripedia.

 

Explicații tehnice pentru o corectă comparație a eficienței energetice pentru centrale

Centralele termice de apartament funcționează prin trimiterea apei fierbinți către calorifere pe un circuit de tur și preluarea apei după ce aceasta trece prin calorifere, printr-un circuit de retur. O centrală fără condensare, clasică, trimite pe tur apă fierbinte la 75-80°C, în calorifere. După ce apa fierbinte traversează caloriferele, ea pierde prin transfer termic către aerul din încăpere circa 20°C, astfel că apa de pe circuitul de retur rămâne cu temperatura de aproximativ 60°C.

Pe de altă parte, centralele cu condensare trebuie să funcționeze la temperaturi mai scăzute, pentru a recupera cât mai eficient căldura. La temperaturi ale apei de retur de sub 54°C, centrala va funcționa în modul de condensare, ceea ce înseamnă recuperare de căldură. La 54°C, acest lucru se produce doar cu o eficiență de 87%. Dar o eficiență de peste 90% se obține numai pentru temperaturi de retur de maximum 45°C. În realitate însă, majoritatea centralelor termice cu condensare sunt reglate pe o temperatură de tur de 80°C și una de retur de 60°C. Astfel, centrala funcționează fără a intra în modul de condensare, ceea ce înseamnă eficiență diminuată și pierderi de energie.

Potrivit unui studiu efectuat de Carbon Tracker, în Marea Britanie, un număr mare de centrale termice de apartament sunt supradimensionate în raport cu dimensiunile și necesarul de căldură al locuinței. Necesarul mediu de căldură la vârf (peak load) în UK este de circa 6 kW, dar capacitatea tipică a centralelor noi este de 10-30 kW. Problema este că centralele supradimensionate duc la pierderi inutile de energie, prin valuri excesive de căldură, care duc la pornirea și oprirea repetată a centralei.

Când centrala pornește, ajunge în mod automat să funcționeze până la 70% din capacitatea maximă. Pentru o centrală de 21 kW, obișnuită în multe locuințe, aceasta înseamnă circa 15 kW. Dar pentru că doar cam 6 kW sunt necesari într-o zi rece, centrala va continua să supraîncălzească caloriferele. Astfel, temperatura apei de retur rămâne prea ridicată, astfel că centrala nu va intra în modul de condensare.

O soluție ar fi ca centrala să fie setată pe capacitate mai mică de funcționare, cât să acopere necesarul maxim de căldură al locuinței. Dar acest lucru nu este posibil pentru centralele mult supradimensionate, care au putere termică minimă de aproximativ 8-12 kW.

Centralele termice sunt declanșate de termostate care le pornesc atunci când temperatura din cameră scade sub o valoare prestabilită, respectiv le opresc atunci când temperatura respectivă este atinsă. Totuși, și după oprirea centralei, caloriferele fierbinți vor continua să încălzească locuința, ceea ce înseamnă pierdere inutilă de energie. Sistemele mai moderne de control reduc capacitatea la care funcționează centrala înainte de atingerea nivelului setat de temperatură – așa-numite controlere de temperatură cu vreme compensată. Însă majoritatea centralelor de apartament nu dispun de astfel de sisteme.

Echilibrarea hidraulică a caloriferelor este, de asemenea, foarte importantă, pentru că doar astfel ne asigurăm că cele 20°C menționate mai sus sunt transferate sub formă de căldură din apa de tur în mediul ambiant. Deseori, caloriferele fie se încălzesc doar parțial (sus, jos sau doar pe jumătate), fie nu se încălzesc deloc. Într-un sistem de încălzire perfect echilibrat, temperatura măsurată la capătul de intrare în calorifer (de exemplu, 65°C) este cu 20°C mai mare decât cea măsurată la capătul de ieșire (45°C, în exemplul dat). Cu cât transferul termic deviază mai mult de la valoarea de 20°C, cu atât mai mari sunt pierderile de energie.

Caloriferele nu sunt echilibrate hidraulic, ce mai adesea, pentru că au aer – astfel că necesită aerisire – sau pentru că sunt greșit dimensionate (prea mici sau prea mari).

Un element util pentru eficientizarea funcționării centralei termice de apartament îl reprezintă robineții de calorifer termostatici, care efectuează un reglaj local de temperatură, în camera în care este instalat caloriferul. Astfel, ei permit ca diferite camere să fie reglate la temperaturi diferite. Un robinet termostatic detectează temperatura din cameră și reglează în consecință debitul de apă fierbinte care intră în calorifer. Dar, din nou, pentru buna lor funcționare, caloriferele trebuie să fie bine echilibrate hidraulic.

Toate aceste elemente tehnice subliniază importanța calificării instalatorilor în ceea ce privește corecta dimensionare a centralei și a caloriferelor, precum și a setărilor corecte ale centralei și a echilibrării hidraulice a sistemului de încălzire. Altminteri, elementele de automatizare nu vor duce la economisirea scontată de energie.

 

Mituri despre consumul de energie pe timp de iarnă, când merge centrala

„Nu aerisi camera dacă e frig afară”

Calitatea aerului este unul dintre cele mai importante aspecte într-o locuință. Indiferent de sezon și de temperatura de afară, este necesară aerisirea locuinței pentru a respira un aer curat și sănătos. Aerisirea în locuință trebuie să se facă de minimum două ori pe zi: o dată dimineața, pentru a înlătura aerul închis acumulat pe timpul nopții și a doua oară, seara, înainte de culcare pentru a avea un aer proaspăt și curat pe timpul nopții.

Este de preferat aerisirea în reprize scurte, de 10, cel mult 15 minute, cu fereastra deschisă, pentru a permite aerului de afară să pătrundă în casă mai repede. Este de evitat o fereastră rabatată constant, deoarece va avea loc o pierdere de căldură mare și inutilă. În timpul aerisirii, se recomandă setarea unui nivel de încălzire minim pe radiator/calorifer. Abia după ce s-a aerisit și geamurile au fost închise, temperatura poate fi setată la un nivel confortabil.

Există și opțiunea de a aerisi locuința printr-un sistem de ventilație, care controlează temperatura și reglează schimbul de aer. Astfel de instalații sunt recomandate mai ales pentru locuințele bine izolate. Avantajul principal al unui sistem de ventilație unde alimentarea și evacuarea aerului este dat de aportul constant de aer proaspăt, fără a trebui deschise larg ferestrele și ușile, deci fără pierderi de căldură. Unele instalații de ventilație sunt dotate cu senzori de umiditate sau schimbător de căldură. Astfel, căldura aerului ambiental evacuat este folosită în drumul acestuia spre exterior pentru a încălzi aerul proaspăt care vine de afară.

 

„Întotdeauna când plec de acasă trebuie să opresc căldura”

Centralele termice consumă mai multă energie în prima fază a funcționării, necesară pentru a crește temperatura apei. Pornirea și oprirea sistemului conduce la un consum de energie ridicat când centrala a fost oprită peste noapte și repornită dimineața pentru a încălzi o cameră rece. Dacă centrala nu funcționează cât timp ești plecat din locuință, camerele se vor răci complet, iar încălzirea lor implică un consum de energie mai mare decât în cazul în care camerele rămân la o temperatură constantă de aproximativ 16-18 grade Celsius.

Așadar, pentru a reduce consumul de energie și a obține economii semnificative, este indicat ca centrala termică să rămână în funcțiune, ajustând-o corespunzător, fără a opri sistemul pentru perioade lungi de timp. De asemenea, centrala are o funcție anti-îngheț, care este activă doar atunci când sistemul este pornit. Prin dezactivarea ei, frigul poate afecta centrala și sistemul de încălzire. În consecință, menținerea centralei în funcțiune permite nu doar limitarea consumului de energie, dar îmbunătățește și eficiența sistemului.