MedLife lucrează pentru a analiza metodele de testare și evoluția anticorpilor la persoanele cu COVID-19
Galerie foto
Studiile au inclus rata de imunizare din municipiul Suceava, devenit la un moment dat epicentrul epidemiei din România. În plus, s-a alăturat eforturilor echipelor de cercetare internaționale realizând secvențierea tulpinilor virusului de pe teritoriul României. În aceasta perioadă, este în derulare un studiu care urmărește evoluția apariției anticorpilor la persoanele confirmate pozitiv prin testul RT-PCR și diferențele dintre metodele serologice de testare.
De ce sunt importante aceste studii
Pentru că vizează răspunsuri la întrebări despre pandemia COVID-19 din România legate de imunizarea românilor, răspândirea virusului, dar și eficiența metodelor de testare.
• Care sunt nivelul și ritmul de imunizare naturală a populației?
• Care este rata de imunizare naturală față de SARS-CoV-2 în rândul populației municipiului Suceava?
• Care sunt caracteristicile demografice ale persoanelor imunizate la noul coronavirus?
• Care este originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României?
• Cum s-a transmis virusul pe teritoriul țării noastre?
• Există diferențe între metodele serologice de testare?
• Care este nivelul de variație a anticorpilor în funcție de durata simptomatologiei?
Astfel, informațiile validate științific despre depistarea virusului și dezvoltarea de anticorpi pot fi folosite la limitarea răspândirii bolii și ajută sistemul de sănătate.
Studiu privind imunizarea naturală a populației pentru COVID-19 (Martie – Aprilie 2020)
Primul caz de COVID-19 a fost confirmat în România pe 26 februarie. Grupul MedLife s-a mobilizat rapid și a derulat în perioada martie aprilie 2020 primul studiu privind imunizarea naturală a populației din România pentru COVID-19.
Creșterea numărului de îmbolnăviri atât la nivel național, cât și mondial și impactul pandemiei asupra economiei a dus la întrebări referitoare la nivelul și ritmul de imunizare a populațiilor la COVID-19:
• Care sunt nivelul și ritmul de imunizare naturală a populației ținând cont de faptul că alte cercetări din alte state au confirmat existența unui număr semnificativ de pacienți asimptomatici infectați cu SARS-CoV-2 care nu se regăsesc în statisticile medicale oficiale COVID-19?
• Cât de eficiente sunt măsurile de protecție și procedurile de lucru MedLife elaborate și implementate odată cu declanșarea epidemiei?
• Pot fi aceste măsuri și proceduri adaptate și puse în practica și în alte sectoare ale economiei, astfel încât companiile să își poată relua treptat activitatea în condiții de maximă siguranță?
Ce s-a descoperit. Concluzii 1.Procentul populației imunizate pentru COVID 19 la nivelul eșantionului evaluat din diverse regiuni ale țării este foarte mic, sub 2%. Rezultatele au fost confirmate de un alt studiu derulat de Institutul Național de Sănătăte Publică pe un eșantion mai mare, care arăta în august că imunizarea populației este sub 2%.
2. Testarea serologica pentru detectarea anticorpilor este fiabilă, aceasta pot fi luată în calcul ca metodă complementară testării RT-PCR pentru screening serologic și verificarea răspunsului imun pe populații mari. Testele rapide sunt insuficient validate.
3. Măsurile de protecție și triaj luate în clinici și spitale de MedLife au funcționat și au putut fi replicate în alte companii pentru a le ajuta să își reia activitatea în siguranță. Astfel că, datele de atunci au arătat ca până la posibilitatea vaccinării, măsurile de protecție și testarea extinsă sunt foarte importante pentru a nu adânci și mai multe efectele negative pe care pandemia le-a avut și le va avea asupra economiei și, implicit, nivelului de trai și calității vieții populației. Studiu privind rata de imunizare la noul Coronavirus în rândul populației din municipiul Suceava (18 – 27 mai 2020) Suceava a ajuns să fie epicentrul epidemiei din România, conducând în acel moment topul cu cel mai mare număr de îmbolnăviri, atât ca valoare absolută (3 438), cât și la mia de locuitori (5.42), devenind subiectul unui studiu de caz și, implicit, o oportunitate de analiză care să ghideze autoritățile. Întrebările la care a răspuns cercetarea: • Care este rata de imunizare naturală față de SARS-CoV-2 în rândul populației municipiului Suceava? • Care sunt caracteristicile demografice ale persoanelor imunizate la noul coronavirus? • Care sunt grupele demografice cu cea mai mare deschidere față de testarea pentru COVID-19? • Care sunt grupele demografice cu cel mai mic interes manifestat față de testarea COVID-19? Ce s-a descoperit. Concluzii 1. 20% din populația de peste 25 de ani a Municipiului Suceava a fost imunizată natural pentru COVID-19. Rezultatul cercetării evidențiază că imunitatea de grup nu va fi dobândită prea curând ținând cont de diferența foarte mare între procentul obținut și pragul de 60-70%, cât ar trebui atins pentru a se obține imunitatea colectivă. 2. Profilul demografic al persoanelor imunizate Proporția persoanelor care au fost imunizate variază semnificativ de la o categorie de vârstă la alta. Cele mai expuse au fost persoanele cu vârstă cuprinsă între 45 și 54 de ani, în rândul cărora testele de laborator au indicat prezența anticorpilor pentru 29% dintre acestea. La polul opus se regăsesc tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani pentru care nivelul de imunizare naturală este de 3 ori mai mic.
Pentru identificarea purtătorilor de SARS CoV-2 simptomatici, dar mai ales asimptomatici, testele utilizate trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: să fie cât mai sensibile (pentru a putea identifica concentrații cât mai mici de virus, mai ales că, până acum, nu se cunoaște doza infectantă), cât mai precise (sa identifice corect prezența SARS CoV-2, ținând cont că alți virusi ai familiei Coronaviridelor sunt deja prezenți cu răspândire globală; vorbim de tulpinile responsabile de “guturai”), să fie suficient de rapide și pretabile la volume mari de testări și, nu în ultimă instanță, să fie cost eficiente. În plus, față de aceste caracteristici, aceste metode trebuie armonizate la nivel global, astfel încât politicile de sănătate și urmărirea epidemiologică să fie unitare. Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine. De 26 de ani suntem alături de tine și nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupți prin știință și cunoaștere. De la începuturile civilizației, frica este primul lucru care te izbește într-o pandemie. Iar ca să o diminuăm, în an pandemic, am dezvoltat divizia de cercetare și am început să facem cercetare medicală în România, pentru a oferi o viziune mai clară asupra situației actuale și a evoluției bolii. Ne adaptăm continuu la prezent și ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.
Articol susținut de MedLife