Grupa mare ar putea deveni obligatorie la toamnă. Măsurile controversate din nouă lege
Your browser doesn't support HTML5 video.
Tot de anul acesta, elevii ar trebui să mai rămână doi ani în şcolile româneşti, pentru că ar putea fi obligatorii 15 ani de studiu şi nu 11, câţi sunt în prezent. Iniţiatorii legii spun că astfel s-ar reduce abandonul şcolar. În timp ce dascălii se întreabă de unde vor fi bani pentru atâţia ani de şcoală, specialiştii vorbesc despre măsuri luate peste noapte, pentru a ascunde haosul din Educaţie.
Cel mai probabil, părinții care până acum nu voiau să-și dea copiii la grădiniță vor fi obligați să îi înscrie încă din grupa mijlocie. Vor deveni obligatorii şi ultimii doi ani de liceu ori de şcoală profesională. Pe scurt, copiii României vor învăţa 15 ani.
Dacă din această toamnă e posibil să devină obligatorie grupa mare, din 2023 va fi şi cea mijlocie, iar din 2030, grupa mică. Însă chiar unii dintre iniţiatorii legii susţin că nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva.
Camelia Gavrilă, deputat PSD: ''Sistemul va trebui să se reorganizeze, să găsească modalităţi, infrastructură, resursă umană. Va fi nevoie de educatori, profesori pregătiţi.''
Parlamentarii care susţin acest proiect de lege speră că extinderea învăţământului obligatoriu va reduce abandonul şcolar. Dar nu au un plan concret de măsuri şi nu vorbesc nici despre sancţiuni pentru elevii care renunţă pe parcurs.
Camelia Gavrilă, deputat PSD: ”Legea îţi precizează această obligaţie, statul are datoria să-ţi pună la dispoziţie variante, e practic o muncă de convingere, prin regulamente, dar dacă nu se poate, nu se poate.”
În prezent, 2 din 5 elevi nu termină studiile obligatorii, de 10 clase.
Specialiştii în Educaţie spun că noile măsuri sunt menite să ascundă probleme grave din sistemul de învăţământ de la noi.
Prof. dr. Florin Colceag: ”Nu poţi să înlocuieşti cantitatea cu calitatea. Educaţia altfel este o puşcărie, pentru că nu fac ceea ce simt, ce vor să facă. Mă întreb cum o să se descurce profesorii cu aceşti tineri ţinuţi forţat în continuare în şcoală, când ei vor să se căsătorească sau să muncească.''
Oana Moraru, consultant educațional: ”Suspectez că vor să elimine examenul de la clasa a 8-a, unde se vede cât de rău suntem cu educaţia la 15-16 ani, ce greu merge treaba în școli.''
La rândul lor, elevii avertizează că fără schimbări coerente în Educaţie, care să-i atragă pe copiii, lucrurile nu vor merge mai bine.
Oana Moraru, consultant educațional: ”Noi ştim deja că de pe la clasa a 2-a, a 4-a, copilul se duce cu silă la şcoală. Aş fi vrut să văd măsuri despre cum şcoala se emancipează, cum atrage copii cu drag pentru ore, nu o măsură forţată.”
Iar ipoteza specialiștilor în Educaţie se pare că este susţinută chiar de situaţia din realitate şi vorbim concret, pe cifre. Abia s-a încheiat prima etapă de înscriere în clasa pregătitoare, iar anul acesta sunt cu 22.000 de cereri mai puţine faţă de anul trecut. Asta pentru că şi generaţia care urmează să meargă acum la şcoală s-a născut în 2013, atunci când natalitatea era în scădere. De pildă, în 2013, s-au născut 198.000 de copii, cu 29.000 mai puţini faţă de 2012. Dintre aceştia, peste 20.000 s-au născut în străinătate. Aşadar, iată de ce avem din ce în ce mai puţini elevi în școala românească.
Profesorii atrag însă atenţia că o astfel schimbare a structurii şcolare implica un buget mai mare alocat Educaţiei.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!