Dezastrul de la testele PISA: elevi puși să repete mecanic și părinți care plătesc tot, deși învățământul e gratuit

Este concluzia mai multor sesiuni de discuții între oficialii noștri și experții străini în educație, care au atras atenția că singura abilitate a multor elevi, la final de liceu, este să reproducă mecanic informații, pe care le uită în scurt timp.

În România, 1 copil din 5, care e împlinit 4 ani, nu merge la grădiniță, deși cele mai bune rezultate școlare le au adolescenții care au trecut prin educația timpurie. Fapt dovedit și de performanța dezastruoasă la testele PISA, unde România s-a clasat pe locul 45 din 81 de țări.

Ligia Deca, ministrul Educației: ”Există probabil o corelație între calitatea și timpul petrecut în educație timpurie. Deja facem lucruri ca să creștem cuprinderea și să îmbunătățim experiența în grădiniță, pentru că ne ajută ca mai târziu copiii să aibă baza pe care să poată construi”.

Primele zile de școală sunt însă un șoc. Mulți învățători și profesori nu au suficient tact pentru a se apropia de copii. Părinții constată în schimb că au de plătit tot, de la rechizite și consumabile, la renovări în clasă și echipamente electronice pentru lecții. Plătesc și meditații, dar și cadouri pentru dascăli.

Citește și

„România educată”. Penultimi în UE la testele PISA. Șefa de la Educație: „Nu sunt pierderi semnificative față de 2018”

Andreas Schleicher, director în educație OSCE: ”Știm de la directori cât de mult școala se bazează pe banii părinților. E ușor să faci profesia de dascăl mai atractivă financiar, plătindu-le salarii mai bune, dar e mult mai ușor să le oferi profesorilor oportunități interesante și provocări, cu un grad ridicat de autonomie, dar și ocazia de a colabora între ei. Acestia sunt câțiva factori prin care se disting cei de pe podiumul testelor PISA”.

Expertul organizației care face testele PISA spune că directorii ar trebui să poată selecta profesori. Așa pot fi eliminați cei incompetenți sau violenți.

Marian Staș, coordonatorul unui proiect educațional: ”Directorii școlilor particulare își pot angaja profesorii, iar directorii școlilor publice trebuie să ceară voie de la direcțiile județene să primească profesori, dar pot angaja femei de serviciu, dactilografe și contabile, înseamnă că asta e o mare golăneală politică, în care țin în continuare piciorul pe frână, pe un model centrat mai degrabă pe jocuri de putere și nu pe un model care să fie într-adevăr spre binele sistemului public de educație și spre binele copilului”.

Formatorii străini spun că rolul școlii e să-l convingă pe elev că nu învață nici pentru note, nici pentru părinți și nici pentru premii, ci pentru viitorul lui. Dacă face acest lucru, adultul va continua să caute noi oportunități de învățare, în domeniul ales.

Din păcate, doar o treime din tinerii între 18 și 24 de ani fac eforturi ca să dobândească abliltăți, iar dintre cei peste 55 de ani doar 4% mai fac pași în cariera lor.

Învățarea limbilor străine este un alt exemplu. 51% dintre adulți nu cunosc nici măcar o limbă străină, deși de 30 de ani învățământul obligatoriu prevede studiul a două limbi străine.