„Castelul lui Țepeș” din București, un monument istoric mai puțin știut. Ce se află în interiorul turnului | GALERIE FOTO

Galerie foto

Inițial, „castelul” a fost construit cu scopul de a fi turn de apă. Deoarece forma rezervorului nu era estetică, în jurul lui s-a construit un turn inspirat din Cetatea Poenari, ridicată de către Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești.

Planurile construcției au fost făcute de către arhitecții Ștefan Burcuș și V. Ștephănescu.

Turnul castelului este înalt de 23 de metri și cu un diametru de 9 metri, iar in interiorul lui s-a montat un rezervor din fontă cu o capacitate de 200 de metri cubi.

Printr-o scară de lemn, în spirală, se urca pe o platformă de unde se putea admira Parcul Carol I și panorama Bucureștilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, susținea turnul ca să nu se prăbușească, iar în dreapta se află un zid crenelat din piatră, terminat în colț cu un alt turn de dimensiuni mai mici.

De-a lungul timpului, „Castelul lui Țepeș” a avut mai multe scopuri. Începând cu anul 1923, clădirea a fost transformată într-o cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut, aflat în apropiere, în fața Muzeului Militar Național.

După strămutarea Eroului Nescunoscut la Mărășești și inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinați pazei acestuia.

Ulterior, după 1990, „Castelul lui Țepeș” a fost utilizat drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituții bancare din Capitală.

Din anul 2004, „Castelul lui Țepeș” a devenit sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Inițial, în 1919, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) a purtat denumirea de Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”. Aceasta a fost desființată în 1948 de regimul comunist, ulterior fiind readusă la viață, în 2003, sub denumirea de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, care are drept scop protejarea mormintelor și operelor comemorative de război românești și străine aflate pe teritoriul României, precum și a celor românești din străinătate.