Vin alb Chardonnay. Care sunt specificațiile și ce-l face deosebit

Galerie foto

Călătoria de la struguri la pahar pentru vinurile Chardonnay implică o orchestrare atentă a etapelor care accentuează caracteristicile unice ale soiului. 

Cum se obține vinul Chardonnay

Majoritatea vinurilor Chardonnay trec prin următorul proces de producție:

Strugurii Chardonnay sunt recoltați de obicei în primele ore ale dimineții pentru a le păstra aciditatea naturală și aromele delicate.

După recoltare, strugurii sunt presați ușor pentru a extrage sucul. În cazul vinurilor albe, inclusiv Chardonnay, sucul este separat imediat de pielițe pentru a preveni extragerea culorii.

După ce strugurii sunt presați, aceștia sunt transferați în cazanele de fermentație, unde zahărul din struguri este transformat în alcool.

Chardonnay-ul maturat în butoaie trece printr-un pas suplimentar - fermentația malolactică. Specialistul în vinificație realizează fermentația malolactică (MLF) pentru a transforma acidul malic, mai tare și cu gust acrișor, din struguri în acid lactic mai moale și mai dulce, conferind vinului o senzație de untuozitate.

Pentru Chardonnay-ul maturat în butoaie, specialistul poate introduce lemnul de stejar fie în timpul stadiului de fermentație, fie după aceea (prin maturarea vinului în butoaie de stejar).

Dacă vinul nu este maturat în butoaie, acesta este păstrat în cazane din oțel inoxidabil. Chardonnay este adesea supus tehnicii de battonage (adaugarea drojdiilor sedimentate înapoi în vin) și unui contact prelungit cu drojdiile, în funcție de stilurile de vin și de regiune.

Fermentația la temperaturi scăzute este o altă procedură care produce vinuri cu arome de fructe tropicale.

Tehnicile de vinificație pot varia, de asemenea, în funcție de regiunile viticole:

Franța și Italia, preferă utilizarea drojdiilor sălbatice sau a celor ambientale, care produc vinuri proaspete și aromate. Regiuni precum Australia și America de Nord, folosesc pe scară largă lemnul de stejar pentru a crea vinuri mai dulci și mai buturoase, cu note de vanilie.

În funcție de stilul dorit, vinurile Chardonnay pot fi învechite în diferite tipuri de butoaie - stejar francez, stejar american sau o combinație. Acest proces de învechire contribuie cu arome, gusturi și texturi la vinul final.

Vinificatorii pot amesteca Chardonnay din diferite butoaie sau loturi de viță-de-vie pentru a obține echilibrul și complexitatea dorite. După învechire, vinul este îmbuteliat și poate continua să se învechească în sticlă de-a lungul timpului.

Struguri Chardonnay

Strugurii Chardonnay sunt apreciați pentru că sunt versatili și se adaptează ușor. Caracterul lor neutru le permite să absoarbă nuanțele terroir-ului (totalitatea influențelor geografice, climatice, geologice și umane care își pun amprenta asupra viței de vie și, implicit, asupra calității și caracteristicilor vinului produs din acei struguri) și ale practicilor de vinificație. Caracteristicile cheie ale strugurilor Chardonnay includ:

Aciditatea

Strugurii Chardonnay au, de obicei, un nivel moderat sau ridicat de aciditate, ceea ce contribuie la prospețimea și potențialul lor de învechire.

Aroma

Spectrul de arome al vinului Chardonnay variază de la mărul verde și citricele crocante la note mai complexe de fructe tropicale, pepene galben și chiar nuanțe minerale subtile.

Strugurii Chardonnay pot avea arome cum ar fi note florale, nuanțe de unt și note de vanilie sau condimente atunci când sunt învechite în stejar.

Maturarea

Nivelul de maturitate la recoltare influențează foarte mult stilul final al vinului Chardonnay. Strugurii insuficient copți dau naștere la vinuri mai slabe, în timp ce strugurii complet copți dau naștere la vinuri mai aromate și mai bogate.

Vinul românesc Chardonnay – În ce zone se obține

România are o istorie îndelungată în ceea ce privește producția de vin. De la nord la sud, regiunile viticole din România au de oferit o mulțime de experiențe inedită în ce privește turismul viticol.

România și-a croit o nișă în lumea vinurilor Chardonnay, care mai de care mai elegante și diverse. Fiind un soi foarte popular de vin, Chardonnay este produs în diverse regiuni, inclusiv Dealu Mare, Murfatlar și pe dealurile Vrancei sau Buzăului.

Climatele diferite din regiunile viticole din România permit o gamă largă de stiluri de Chardonnay. Regiunile cu climă răcoroasă produc vinuri cu aciditate mai mare, în timp ce regiunile mai calde produc vinuri mai corpolente, mai puternice și foarte aromate.

Curiozități despre vinul Chardonnay

Chardonnay este cel mai popular vin din lume.

Există trei metode de fermentare pe care vinificatorul le poate alege atunci când creează Chardonnay:

Fermentarea în rezervoare de inox, care oferă un control complet asupra temperaturii de fermentare, fermentarea în butoaie și fermentarea în beton. Vasul de fermentare face o diferență notabilă în profilul de aromă al vinului final.

Drojdiile sălbatice conduc de obicei la mai multă complexitate, dar drojdiile specifice oferă de obicei un vin mai curat și permit vinificatorilor să aleagă în mod personalizat nuanțele aromatice pe care doresc să le evidențieze.

Chardonnay este cultivat în aproape toate regiunile viticole din întreaga lume, de la Burgundia, Franța, la California, SUA, până la Australia.

Chardonnay este unul dintre cele trei soiuri principale de struguri utilizate în producția de șampanie, alături de Pinot Noir și Pinot Meunier.

Versatilitatea Chardonnay este evidentă în cele două stiluri distincte pe care le produce. Chardonnay-urile "onctuoase" sunt deseori asociate cu învechirea în stejar, în timp ce Chardonnay-urile "unoaked" sau "naked" prezintă arome pure de fructe fără influența stejarului.

Vinurile Chardonnay de calitate superioară au un potențial impresionant de învechire. Aromele lor complexe continuă să se dezvolte în timp, dezvăluind straturi de profunzime și sofisticare.

Învechirea în stejar poate avea un impact semnificativ asupra profilului de arome al vinurilor Chardonnay.

Stejarul francez conferă note subtile de vanilie și condimente, în timp ce stejarul american poate introduce arome mai pronunțate, precum nucă de cocos și mărar.

Cu ce să consumi Chardonnay

Chardonnay de climă răcoroasă este perfect cu mâncăruri ușoare și delicate, cum ar fi crustaceele crude și ușor gătite, precum crabii și creveții, și peștele gătit la abur sau la grătar. Dacă vrei să servești chardonnay cu aperitive alege ceva cu pește, pui sau terrine de legume. De asemenea, se potrivește bine cu paste sau risotto cu legume de primăvară și supe cremoase de legume.

Exemplarele mai fine și mai intense, cum ar fi Puligny-Montrachet, pot face pereche bună cu peștele crud, cum ar fi sashimi sau pește sau salate delicat condimentate. Chablis este deosebit de bun cu stridii.

Chardonnay-uri mai fructate sunt delicioase cu mâncăruri ceva mai bogate decât cele enumerate mai sus, dar în care un anumit grad de prospețime a vinului este încă binevenit.

Plăcintă de pește și foietaje cu pește, preparate simple cu somon, pui, carne de porc sau paste într-un sos cremos, salate pe bază de pui, șuncă sau brânză, cum ar fi salata Caesar sau salate de pui care includ piersici, mango sau nuci de macadamia ori curry-uri ușoare.

Chardonnay-uri corpolente, învechite în stejar sunt ideale cu mâncăruri precum ouăle benedict sau chiar o friptură cu sos bearnaise. Pește fin și bogat, cum ar fi calcanul, cotlete de vițel la grătar cu ciuperci, ravioli cu dovleac sau paste cu somon și sos cremos.

Brânza Cheddar se potrivește bine cu Chardonnay. Poți bea chiar și un Chardonnay bogat cu foie gras prăjit.

Chardonnay maturate fermentate în butoaie se potrivesc cu crustaceele la grătar, prăjite sau la cuptor, cum ar fi homarul și scoicile, mâncăruri cu sos și pui, mâncăruri care includ ciuperci sălbatice și roșii prăjite lent, pui sau pește în crustă de alune, biban de mare cu piure de fenicul sau astfel de combinații.