Un tânăr transgender a dat în judecată autoritățile române pentru că nu mai vrea să figureze ca femeie în acte

A dat în judecată Direcția pentru Evidența Persoanelor și primăria din Cluj pentru că au refuzat să-i treacă în documentele româneșți, sexul, prenumele și CNP-ul în acord cu identitatea lui și este obligat în continuare să aibă acte în care figurează că femeie. Cazul este o premieră în istoria Curții de Justiție a Uniunii Europene.

„M-am întors din Cluj la aeroport s-a uitat la buletin și mi-a cerut să mă întorc să mă vadă și din profil. M-a întrebat dacă vreau să-mi fac operații sau alte chestii a fost un moment de circ. Când mi-a dat înapoi buletinul, am trecut de graniță fără demnitate”, a spus Arian Mirzarafie-Ahi potrivit asociației Accept.

Arian Mirzarafie-Ahi s-a născut la Cluj dar la 16 ani a emigrat cu familia în Regatul Unit, unde a devenit și cetățean britanic. În 2016, Arian a început tranziția legală ca să își schimbe numele și sexul din documente. A durat patru ani până când autoritățile britanice au admis că Arian a parcurs toți pașii medicali și legali care se impun.

Arian Mirzarafie-Ahi, la CJUE: „De fiecare dată când folosesc pașaportul sau mă uit în buletin îmi aduce aminte de ce nu pot să fac, de ce am pierdut".

Citește și

Georgina Beyer a murit. Prima deputată transgender din lume avea 65 de ani

După ieșirea Marii Britanii din spațiul european, Arian a avut nevoie din nou de actele românești, așa că le-a cerut autorităților de stare civilă din Cluj să le schimbe în baza hotărârilor legale britanice. Au trecut trei ani de atunci, iar Arian spune că a fost nevoit să-și caute dreptatea în justiție.

Magistrații români au suspendat procesul intentat autorităților de stare civilă din Cluj și așteaptă decizia judecătorilor din Luxemburg. Aceștia din urmă trebuie să lămurească două aspecte: dacă Arian beneficiază de drepturile cetățenilor europeni ținând cont de ieșirea Marii Britanii din UE și doi, dacă acesta trebuie să repete tot procesul din Marea Britanie ca să-și schimbe documentele românești.

Iustina Ionescu, avocat: „Cazul nostru e despre a-ți prezenta un document corespunzător. Pro au argumentat Comisia Europeană, Germania, Olanda, chiar și Polonia și guvernul Greciei, dar în scris".

În luna mai a anului trecut, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a obligat România să protejeze și să recunoască familiile formate din persoane de același sex. Parlamentarii noștri au avut două proiecte de lege în acest sens, însă niciunul nu a fost supus la vot.

Csaba Ferenc Asztalos, președintele CNCD: „Spune că dacă nu punem în aplicare deciziile într-un termen rezonabil se poate ajunge la pierderea dreptului de vot al României în Consiliul UE”.

Contactați de Știrile PROTV reprezentanții Direcției pentru evidența persoanelor au declarat că nu pot comenta cazul lui Arian înainte de pronunțarea judecătorilor.