Tricotajele se bucură de un succes fulminant în ultima perioadă. Pandemia a sporit câștigurile

Astfel, se explică succesul de care se bucură în ultima vreme tricotajele. Firele împletite din lână sunt folosite inclusiv de designerii renumiţi, dar şi de atelierele mici, care reuşesc chiar să-şi exporte produsele dacă sunt de bună calitate.

În România, unde înainte de Revoluţie puţine femei nu ştiau să tricoteze, sunt acum nenumărate ateliere. Îşi iau materia primă din Italia, Franţa, Olanta sau Turcia. Firele împletite în ochiuri mari sau dimpotrivă fine pot fi din multe tipuri de fibre naturale. Pe ele a mizat inclusiv creatoarele de modă Irina Schrotter şi Cristina Nichita.

Irina Schrotter, designer vestimentar: „Pentru sezonul de iarnă am mers pe caşmir cu mătase, lână cu caşmir cu mătase, angora, mohair. Opţiunea noastră e să mergem pe fibre natural, cu cât mai fine, mai moi cu atât mai bine.”

Cristina Nichita, designer vestimentar: „În această perioadă de pandemie oamenii au nevoie să nu mai fie încorsetaţi. De asta avem această ofertă de haine comode, aproape de corp, aproape de suflet.”

O tânără din Cluj a postat pe Facebook un pulover-cadou împletit de mama ei. În scurt timp a primit nenumărate mesaje, iar acum are comenzi din Austria, Spania şi Italia.

Un alt designer ne arată ca tricotul poate fi şi extrem de elegant, nu doar confortabil şi că investiţiile în astfel de piese sunt de durată. O bluză costă 350 de lei, iar un palton 850.

În 2019, vânzările din acest domeniu depăşeau 1,2 miliarde de dolari. Pandemia a sporit însă câştigurile. La noi, pentru că este frig în foarte multe case, oamenii s-au întors la ciorapii împletiţi de pe vremea bunicii.