Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Solstiţiul de iarnă 2020. Cea mai scurtă zi din an semnifică începutul iernii astronomice

Your browser doesn't support HTML5 video.

Luni a fost cea mai scurtă zi din an. Cu alte cuvinte, solstițiul de iarnă, care semnifică începutul iernii astronomice.

Momentul special a fost marcat și de alinierea planetelor Jupiter și Saturn, un fenomen rar, care se produce o dată la 20 de ani.

Cele două planete au fost atât de apropiate, încât păreau un astru dublu, asemănător cu Steaua de la Bethleem. Și totul s-a întâmplat în magica săptămână a nașterii Domnului.

Solstițiu înseamnă, cu alte cuvinte, că Soarele stă, pentru un scurt moment, pe loc, apoi ziua începe să crească, iar noaptea să scadă, timp de trei luni, până vor deveni egale. Momentul are loc anual, pe 21 decembrie, și marchează iarna astronomică. În România s-a întâmplat la prânz, la ora 12 și 2 minute.

Aceasta este și cea mai scurtă zi din an: are doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea va avea 15 ore și 10 minute.

Citește și
Solstițiul de iarnă are loc luni. Cea mai lungă noapte din an, marcată de un fenomen ceresc pe care îl vezi o dată în viață
Solstițiul de iarnă are loc luni. Cea mai lungă noapte din an, marcată de un fenomen ceresc pe care îl vezi o dată în viață

Anul acesta, evenimentul este dublat de „Marea Conjuncție" a planetelor Jupiter și Saturn, care se întâlnesc pe cer o dată la 20 de ani, dar foarte rar atât de aproape.

Cele două planete se află atât de aproape una de cealaltă încât, de pe Pământ, s-au văzut ca o stea dublă, strălucitoare, cu toate că în spațiu, distanța dintre ele a fost de 700 de milioane de kilometri. Jupiter, de exemplu, are 79 de sateliți, iar Saturn 82 de sateliți. Când s-au întâlnit, aveau și alaiul de sateliți după ele, ca niște regine. Dacă s-ar putea vedea prin telescop toți cei 161 de sateliți, am observa cum se amestecă, dar, în funcție de planeta de care aparțin, au viteze diferite. O conjuncție asemănătoare a avut loc acum aproape 400 de ani, în 1623, iar fenomenul se va repeta abia în martie 2080.

Apropierea maximă a fost vizibilă de pe Pământ între ora 17.00 și 18.30 și, în funcție de locul în care s-a aflat fiecare, ar fi trebuit să vedem, deasupra orizontului, în direcția sud-vest, două stele, una mai strălucitoare decât cealaltă.

Din păcate, în România, cerul a fost noros, iar momentul nu a putut fi observat foarte bine, insă luni, meteorologi de la stația Vârful Omu au surprins astrele de la peste 2500 de metri altitudine.

Adrian Șonka, astronom Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”: „Se vede foarte greu, pentru că nu se vede din orașe din cauza orizontului blocat de clădiri."

Fenomenul astronomic se va produce și pe 31 octombrie 2040, dar și în aprilie 2060.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult