Sfântul Dumitru Izvorâtorul de mir - superstiții și tradiții: ce nu se face pe 26 octombrie

Sfântul Dumitru, cunoscut și sub numele de Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, a trăit în perioada împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu.

El era fiul voievodului cetății Tesalonicului și a fost botezat în secret de părinții săi, din cauza persecuțiilor împotriva creștinilor. Sfântul Dumitru a fost educat de părinții săi în tainele credinței, în milostenie și în ajutorarea celor nevoiași.

Sfântul Dumitru a crescut în înțelepciune și, la vârsta adultă, părinții săi au murit, lăsându-l moștenitor al averii și al numelui lor. Împăratul Maximian a aflat despre moartea voievodului Tesalonicului și l-a chemat pe Sfântul Dumitru să-i succeadă în funcție. A fost primit cu mare onoare de cetățeni și a condus cu demnitate, propovăduind credința și convertind mulți oameni la creștinism.

Maximian, după ce a aflat că Sfântul Dumitru este creștin, s-a înfuriat și a ordonat organizarea unor festivități în cinstea zeilor. Când Sfântul Dumitru a mărturisit că este creștin, a fost închis în temniță până la încheierea acestor festivități. În temniță, el l-a binecuvântat pe Nestor să lupte împotriva unui luptător numit Lie. Nestor, după ce a fost semnat cu semnul crucii de către Sfântul Dumitru, a învins în luptă. Când Maximian a aflat despre această binecuvântare, a ordonat ca Sfântul Dumitru să fie ucis cu sulițe, iar lui Nestor să i se taie capul, conform Creștinortodox.ro.

Moaștele Sfântului Dumitru se află în Tesalonic, în biserica ridicată în memoria sa. El a primit numele de Izvorâtorul de Mir datorită faptului că din moaștele sale a curs și continuă să curgă mir. Mirul este folosit în credința creștină pentru vindecarea diverselor boli.

În prima duminică după sărbătoarea Sfântului Dumitru, la Vecernie, racla cu sfintele moaște este deschisă, iar Mitropolitul scoate tava cu mir, care este amestecat cu ulei de la Sfântul Maslu și oferit credincioșilor bolnavi pentru vindecare.

Sărbătoarea Sfântului Dumitru este asociată cu moartea naturii și cu sosirea iernii și a frigului. Această sărbătoare marchează sfârșitul toamnei și începutul sezonului rece. Conform datinei, Sfântul Dumitru are grijă să aducă gerul și să desfrunzească copacii, pregătind astfel natura pentru iarnă.

În tradiția românească, Sfântul Dumitru este considerat omologul Sfântului Gheorghe și este patronul păstorilor. El este venerat și ca garant al soroacelor și protector al animalelor. Această asociere între Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe poate fi observată și în obiceiurile și tradițiile populare.

Ziua Sfântului Dumitru este o zi importantă pentru slujbe și pentru practicarea unor obiceiuri tradiționale. Se împarte mâncare și se slobod sărindarele, iar femeile duc mâncarea la biserică și o oferă celor trecuți în neființă. În Dobrogea, există un obicei numit "datina Saiegiilor", în care un grup de flăcăi se adună la o casă și pornesc prin sat cântând din fluiere și cavale. În timpul acestui obicei, unul dintre flăcăi este îmbrăcat ca o cadâncă și primește bacșișuri.

Un alt obicei specific acestei sărbători este tunderea coamei cailor până la vârsta de trei ani, pentru a avea un păr frumos. Se crede că cei care păzesc cu sfințenie această sărbătoare vor fi feriți de boli și de lovituri.

Sărbătoarea Sfântului Dumitru este însoțită de diverse superstiții legate de vreme și de iarna ce va urma. Unele dintre aceste superstiții includ:

- Dacă ziua de Sfântul Dumitru este însoțită de vreme aspră, se crede că iarna va fi bună. Alții susțin că dacă ziua este frumoasă, toamna va fi lungă și frumoasă.

- Dacă în noaptea Sfântului Dumitru este lună plină și cerul este senin, se crede că iarna va fi bună. Însă, dacă cerul este acoperit de nori și plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele.

- Dacă în noaptea de Sfântul Dumitru este lună nouă, se crede că iarna va începe curând și se va termina repede. În schimb, dacă este lună plină, iarna va începe mai târziu și se va termina mai târziu.

Un obicei specific acestei sărbători este pândirea oile în noaptea de Sfântul Dumitru. Dacă prima oaie care se ridică este albă și pleacă în jos, se crede că iarna va fi grea. În schimb, dacă prima oaie care se ridică este neagră și pleacă în sus, se crede că iarna va fi ușoară.

Sfântul Dumitru este o sărbătoare importantă în România, plină de tradiții și de superstiții. În Oltenia, de exemplu, oamenii cred cu tărie că respectarea tradițiilor acestui eveniment îi va proteja de pericole și necazuri. Există câteva obiceiuri și superstiții specifice acestei zile, care sunt transmise din generație în generație.

Un obicei răspândit în Oltenia este tăierea coamei cailor tineri de Sfântul Dumitru. Se crede că acest gest va aduce noroc și protecție animalelor. Cu toate acestea, este important de menționat că este interzisă folosirea pieptenului în această zi. Se spune că utilizarea pieptenului va atrage necazuri și primejdii.

Conform tradiției populare, de Sfântul Dumitru trebuie plătite toate datoriile, chirii și împrumuturi care au fost făcute cu șase luni în urmă. Se crede că această acțiune va asigura prosperitatea și bunăstarea în anul următor.

Un alt obicei asociat cu Sfântul Dumitru este interdicția de a folosi pieptenului în această zi. Se crede că utilizarea pieptenului va atrage necazuri și primejdii în viața persoanei care încalcă această regulă. Este o tradiție respectată mai ales în zonele rurale, unde oamenii cred cu tărie în puterea superstițiilor.

În Bucovina, există o tradiție care spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sfântul Dumitru va avea parte numai de pagubă în anul următor. Acest obicei este respectat cu strictețe, iar oamenii evită să semene usturoiul după această dată pentru a evita ghinionul și pierderile.