România, țara cu cele mai aglomerate apartamente și case din UE. De ce nu se respectă Legea locuinței

Se întâmplă asta, pentru că locuinţele sunt scumpe, iar mai nou, şi utilităţile. Aproape jumătate din populaţia României locuieşte în case supraaglomerate.

Cei mai mulţi nu au o cameră pentru zona comună, un dormitor pentru cuplu, încă o cameră pentru copii, iar dacă fraţii sunt de sexe diferite, după vârsta de 12 ani, camere separate.

Conform legii locuinţei, o persoană ar trebui să beneficieze de 37 de metri pătraţi utili iar două persoane ar trebui să împartă două camere de măcar 52 de metri. Aici intră spaţiul de zi de 18 m2, dormitorul, bucătăria, şi toaleta. La rândul lor, patru persoane ar trebui să beneficieze de cel puţin 74 de m2.

În realitate, lucrurile stau altfel. Constructorii ajustează suprafeţele pentru a reduce costul locuinţelor, asfel încât să îşi permită cât mai mulţi oameni o casă.

Andra Marinescu, arhitect: „Iți dau un exemplu, dormitorul la două camere ar fi bine să aibă în jur de 12 metri pătrați și o latură minimă de 3 metri, deja ce scade sub 12 iți aduce probleme la poziționarea patului, a dressingului. Sau, la băi de exemplu, legea spune să avem undeva la 4 metri pătrați. Când ai mai puțin nu poți să pui chiuveta. Folosești wc-ul, dai cu picioarele în chiuvetă, apar probleme de practică și utilitate.”

În 2020, suprafaţa medie locuibilă a ajuns la minimul ultimilor 20 de ani, adică 61,5 metri pătraţi. Asta pentru că au dispărut cămara, debaraua și în unele cazuri, holurile.

Un asemenea bloc a fost construit pe Calea Giulești. Are două scări, fiecare cu 28 de apartamente și garsoniere. Un apartament cu două camere, de exemplu, are 50 de metri pătrați utili și costă 74.000 de euro.

George Antohi, agent imobiliar: „Ideea a fost să micșorezi suprafața locativă, pentru că implicit iți ieșeau preţuri mai mici. În perioada pe care o traversăm acum, având în vedere inflația, creșterea de preţuri, creditarea scumpă, ideea este aceea de a menține preţurile cumva la limita accesibilității cumpărătorilor.”

Pe lângă costul ridicat al caselor, şi cheltuielile lunare cu utilităţile au crescut.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2016, într-o gospodărie din România se plătea în medie pentru electricitate, căldură, apă și alte servicii pentru întreținerea locuinței, 471 de lei. La finalul anului 2021, suma totală a ajuns la 726 de lei. Toate facturile au crescut, iar la energie electrică și gaze naturale, preţurile au fost mai mari și cu 30-40%."

În această perioadă cererea de locuințe este scăzută. În aprilie, conform INS, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de luna aprilie 2021, cu 9%.