Punctele termice din marile orașe au devenit centre medicale, cluburi pentru pensionari sau tineri, sau biserici

Între timp, falimentul punctelor de încălzire i-a obligat pe oameni să își cumpere sisteme individuale, considerate, oricum, mai eficiente.

La Brașov, un prim punct termic, dintre cele peste 30 existente, a devenit sediu pentru Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență. La nevoie, într-un spațiu ar putea fi cazați în jur de 30 de sinistrați. Investiția s-a ridicat la peste 500.000 de lei.

Celelalte puncte termice vor deveni centre sociale, culturale sau medicale.

La Timișoara, șapte puncte termice au fost reabilitate de voluntari, iar acum găzduiesc concerte, expoziții sau ateliere pentru comunitate.

Nadia Tismănaru, director Departamentul de Programe și Activități FITT Timiș: „Pot fi activități educaționale, activități artistice, culturale, sportive, dar și activități interculturale, prin care voluntari internaționali vin și prezintă elemente din cultura lor tinerilor din comunitatea locală."

Iar în Galați, pentru că sistemul centralizat înregistra pierderi anuale de peste 12 milioane de euro, primăria le-a închis și i-a îndemnat pe oameni să îşi cumpere centrale de apartament. Cei fără datorii la buget au primit și un sprijin de trei mii de lei.

În locul unor puncte termice de cartier, primăria a înființat centre medicale de permanență.

Dr. Iuliana Grogoraș, coordonator al centrului medical: „În zilele lucrătoare, de la ora 15, la 8 dimineața și sâmbetele și duminicile 24 de ore. Așa vor fi gărzile. O febră, o durere de burtă. Și pentru tratamente.”

Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați: „Altele au fost transformate în săli de sport, altele au fost donate asociațiilor de pensionari, unde și-au creat cluburi.”

Pentru cele 6.000 de apartamente din Galați care mai primesc căldură și apă caldă în sistem centralizat au fost instalate microcentrale de bloc.