Peste 120.000 de români își serbează numele de Sfântul Ilie. La Polovragi este cea mai mare petrecere câmpenească din Oltenia

Mii de oameni s-au adunat acolo, mai ales că în această zi de mare sărbătoare nu se lucrează. Vizitator: „Îmi pare foarte bine că se reînnoadă tradițiile noastre strămoșești, de oieri și de ocupația de bază a acestor ținuturi, Jina, Băbeni, partea asta a Corbilor.”

Numită și „Nedeia de Sfântul Ilie”, petrecerea este și o sursă bună de venit pentru comercianţi, majoritatea producători locali. La multe tarabe s-au vândut mici, frigărui, sau tocană de oaie făcută la ceaun. Comerciant: „De Sfântul Ilie este foarte multă lume, vin de 30 și ceva de ani aici, la târgul acesta, tatăl meu a fost croitor, înainte se numea și ceaprazar, făcea pălării.” Comerciant: „Avem o fabrică mai micuță și le lucrăm manual, pielea e foarte bine aleasă de noi, personal mergem după ea în Italia, aducem în România și se prelucrează încălțămintea acasă la noi.” În alte zone din ţară, satele sunt pustii. Acolo oamenii cred cu tărie că munca în această zi l-ar înfuria atât de tare pe Sfântul Ilie, încât ar arunca spre ei tunete şi fulgere. Localnicii din satul argeşean Băbana, de pildă, preferă să se odihnească. Reporter: Dar de Sfântul Ilie, dacă munciți, ce se întâmplă?

Bărbat: „Mare păcat, doamnă, mare păcat! E rău de ploaie, de grindină, nu este bine! Deci astăzi nu munciți deloc! Nu muncim nici mâine, de frică!” Sfântul Ilie este cunoscut ca cel aducător de ploi.