Partajul în 2023: procedura, pas cu pas, conform Codului Civil actualizat. Actele necesare

Cel mai întâlnit tip de partaj este cel de după divorț, când foștii soții își împart bunurile comune achiziționate în timpul căsniciei.

Mai poate exista și partajul între moștenitori, sau între parteneri de afaceri.

Potrivit  art. 670 din Codul Civil, partajul poate fi:

1. Convențional (prin buna învoială)

 2. Judiciar (prin hotărâre judecătorească )

Partajul pe cale convenţională reprezintă situaţia în care coproprietarii se înţeleg între ei cu privire la modalitatea de realizare a partajului. De obicei, partajul pe cale convențională se poate realiza la notarul public și, în cazul soților, poate fi făcut odată cu divorțul la notar.

În situația în care părțile nu se înțeleg, partajul se poate realiza prin hotărâre judecătorească, la instanţa de judecată, și, în cazul soților, poate fi făcut odată cu divorțul la tribunal, sau pe cale separată.

Citește și

„Cadou de divorț”. Un bărbat din Satu Mare a scufundat mașina fostei soții într-un lac

În cazul în care se recurge la partaj judiciar, solicitantul trebuie să redacteze o cerere care să conțină următoarele: numele, domiciliul sau reședința parților; obiectul cererii; motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

De asemenea, cererea trebuie să mai cuprindă persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.

Bunurile comune sunt bunuri dobândite în timpul căsătoriei de către oricare dintre soţi, cu excepţia acelora pe care legea le declară ca fiind bunuri proprii ale unuia dintre aceştia.

În cazul în care partajul se face pentru un bun imobil, persoanele în cauză trebuie să prezinte următoarele acte:

► Acte de identitate părţi;

► Acte de proprietate asupra imobilului ce face obiectul partajului (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor etc.);

► Certificate de rol fiscal pe numele fiecăruia dintre coproprietari, eliberate de administraţia financiară competentă, din care să rezulte că aceștia sunt la zi cu plăţile către stat;

► Documentaţia cadastrală a bunului imobil (plan cadastral, releveu, încheiere intabulare );

► Extrasul de carte funciară se obţine prin intermediul biroului notarial şi este valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;

 În cazul apartamentelor, este necesară o adeverință eliberată de asociaţia de proprietari sau locatari care să arate că proprietarii sunt la zi cu datoriile faţă de aceasta (întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc.)

► Certificat de urbanism în cazul terenurilor;