O femeie care credea că a fost părăsită de mamă când avea doar un a făcut o descoperire neașteptată după 40 de ani

Dispariția lui Connie Christensen, din statul american Wisconsin, în urmă cu 40 de ani nu a fost o surpriză pentru restul rudelor ei. Mai fugise de acasă, în adolescență.

„După ce s-au născut propriii mei copii, m-am gândit: cum a putut să mă părăsească așa? Nu le-aș face niciodată așa ceva copiilor mei,” a mărturisit LaBean.

Toată viața ei, LaBean a știut doar câteva informații despre mama ei, deoarece restul familiei era supărată pe ea și a refuzat să vorbească despre Christensen, crezând că a ales să plece de acasă la doar 20 de ani. Însă în tot acest timp, la sute de kilometri distanță, niște necunoscuți încercau să afle răspunsuri la același mister.

Cum a început totul

La un moment dat, un artist a realizat un bust de lut pentru a încerca să recreeze chipul unui cadavru găsit în decembrie 1982 în statul Indiana, a declarat adjunctul legistului-șef de la Biroul de medicină legală al comitatului Wayne, Lauren Ogden.

Vânătorii o găsiseră lângă Martindale Creek, într-o zonă rurală folosită în principal pentru vânătoare și agricultură. Dar din cauza inundațiilor, rămășițele erau atât de descompuse, încât nu mai puteau fi recunoscute, iar trupul neînsuflețit a ajuns la Universitatea din Indianapolis, unde a fost depozitat. Anchetatorii au tot încercat de-a lungul timpului să-i descopere identitatea.

În tot acest timp, știința a evoluat. Anchetatorii nu se mai bazează pe schițe și desene pentru a încerca să-i identifice pe cei dispăruți și uciși. Acum au la îndemână testele ADN.

Prima încercare a eșuat: nu era suficient material genetic pentru a genera un profil ADN utilizabil. Au încercat o a doua extracție de ADN. Un alt eșec. Apoi, Ogden și echipa ei au încercat o extracție de ADN dintr-un os din picior.

Pentru ce au fost folosite bazele de date ADN

În aceeași perioadă, cineva din familia lui Christensen devenise interesat de genealogie și își încuraja rudele să trimită probe ADN către surse publice care îi ajută pe oameni să construiască arborele genealogic al familiei. Bazele de date ADN au fost folosite însă și pentru a lega victimele de criminali precum Happy Face Killer, care a ucis cel puțin opt femei. A ajutat la prinderea lui Golden State Killer, suspectat de peste 10 omucideri și peste 50 de violuri.

Autoritățile care se ocupau de cazul Golden State au folosit baza de date gratuită de genealogie și ADN GEDmatch pentru a lega ADN-ul de la scena crimei cu un grup de posibili suspecți, creați folosind profile ADN sau date genealogice de la servicii publice precum Ancestry – genul pe care ruda lui Christensen încurajase familia ei să-l folosească.

GEDmatch este folosit și de DNA Doe Project, o organizație non-profit care utilizează genealogia genetică de investigație pentru a identifica rămășițele anonime.

În colaborare cu acest grup și ajutorul ADN-ului extras din osul victimei din pârâul Martindale, Ogden și echipa ei au încercat să creeze un potențial arbore genealogic pentru femeia neidentificată găsită în 1982.

Ce s-a aflat despre Connie Christensen

În 24 de ore, au găsit o legătură, a povestit Lori Flowers de la DNA Doe Project pentru CNN. Organizația a descoperit o posibilă legătură cu frații lui Christensen, a spus ea. Apoi, cercetând postările de pe rețelele sociale ale familiei și necrologurile rudelor, anchetatorii au observat ceva: Connie Christensen dispăruse din viața publică a familiei ei.

Dincolo de identitatea lui Christensen, biroul medicului legist a împărtășit și o descoperire pe care echipa sa a făcut-o despre cum a murit mama lui LaBean: a fost împușcată. Detaliul sumbru a lansat noi semne de întrebare: Ce făcea Christensen în Indiana? Cine a ucis-o? Și de ce?

LaBean s-a dus la locul de lângă Martindale Creek, unde au fost găsite rămășițele mamei sale și s-a întrebat cum a îndepărtat-o pe Christensen de cea mai apropiată linie de autobuz.

„Într-un fel, mă simt ceva mai bine”, a spus LaBean după ce a aflat adevărul despre dispariția mamei ei. „Dar sunt supărată pentru că aș fi avut șansa s-o cunosc, dar cineva mi-a luat acea șansă”, adaugă ea.

Nu se știe cum a ajuns Christensen în Indiana, tot ce s-a aflat până acum e că a fost împușcată. Nici ucigașul ei nu este cunoscut încă.