O casă a fost mutată cu totul în altă localitate. Clădirea urma să fie demolată pentru a se construi o parcare | FOTO
Casa urmează să-şi recapete strălucirea de altă dată cu ajutorul pro bono al oamenilor care vor răspunde apelului la voluntariat lansat de Asociaţia Monumente Renăscute, singurul proiect non-profit de salvare a caselor cu valoare culturală din sudul Munteniei. Casa a aparţinut lui Ilie Micu, telefonist în satul Remuş (fost Vlaşca) în perioada interbelică, el fiind printre primii telefonişti din România.
În pofida tuturor eforturilor depuse de Asociaţie de a o salva in situ, în locaţia originară, casa Ilie Micu a primit ordin de demolare pentru a face posibilă extinderea unei parcări de magazin sătesc, astfel că s-a luat decizia strămutării.
„Ilie Micu a fost un mare iubitor al proporţiilor, detaliilor şi frumosului, transpuse în locuinţa sa pe care a ridicat-o în 1932. Pentru mulţi, această casă a fost un fel de Voroneţ al caselor interbelice din sudul Munteniei. Mă bucur enorm că am reuşit să o aducem în comuna Măgurele, judeţul Ilfov, şi să demarăm procedura de restaurare şi replicare a ornamenticii care s-a distrus", spune Florin Radu Ştefănescu, fondatorul Asociaţiei Monumente Renăscute.
Acesta a lansat deja pe canalele social media o invitaţie către oricine şi-ar dori să pună umărul în mod voluntar la refacerea acestei bijuterii cu valoare arhitecturală şi istorică.
„Haiteţi la clacă! Pe 6 iulie, ora 7.00, începem finalizarea ei. Vom umple cu pământ şi paie pereţii. Toţi cei ce vor să participe la renaşterea şi restaurarea unei perle a patrimoniului construit vernacular al Munteniei sunt aşteptaţi cu mare drag!", se arată în mesajul lansat de Monumente Renăscute.
Salvarea casei din Remuş survine după un alt proiect important al Asociaţiei: strămutarea şi restaurarea Casei Frusina în 2023, pe un teren pus la dispoziţie de primăria din Corbeanca.
Asociaţia Monumente Renăscute a fost înfiinţată în urmă cu trei ani, cu scopul de a salva casele valoroase abandonate din sudul Munteniei. Este vorba de casele tradiţionale care "încă vorbesc", a anexelor gospodăreşti din satul românesc şi a altor clădiri de patrimoniu aflate în prag de colaps.
Ea se bazează în mare parte pe sprijinul sponsorilor şi voluntarilor, doreşte să pună în valoare nestematele arhitecturii vernaculare Româneşti, să le restaureze şi să le dea o nouă viaţă şi funcţionalitate rezidenţială sau turistică, fie pentru actualii proprietari, fie pentru alţii, sau să le ofere unor entităţi publice educativ-sociale.