Nivelul Mării Negre crește constant. Există însă și un efect benefic, explică cercetătorii

Topirea ghețarilor și încălzirea apelor sunt principalele cauze, iar consecințele includ furtuni tot mai violente, precum cele de la sfârșitul anului trecut. Nivelul mării este monitorizat lunar de specialiștii Institutului de Cercetare „Grigore Antipa” din Constanța, cu ajutorul balizelor radar. Cercetător: „În 1933 aveam o variație foarte mică în jurul valorii de cinci centimetri, iar în 2023 am ajuns la o valoare medie de aproximativ 30 de centimetri, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 18 milimetri.” Impactul este vizibil. O comparație fotografică între 2017 și 2024, realizată în zona falezei cazinoului din Constanța, arată cum un bloc de beton, vizibil în trecut, este acum acoperit de apă. Adrian Bâlbă, specialist biolog: „E vorba despre ghețurile terestre care, prin topire, generează un aflux de apă și un volum al mării crescut. De asemenea, încălzirea climatică duce la dilatarea apei, ceea ce contribuie la creșterea nivelului mării.” Consecințele sunt semnificative. Furtunile puternice, tot mai frecvente și mai intense, afectează litoralul românesc. Dragoș Niculescu, cercetător științific, Institutul Grigore Antipa: „Fenomenele extreme, cum sunt furtunile, s-au întețit. Putem observa anual efectele acestora de-a lungul litoralului românesc.” Schimbările afectează și curenții marini, care devin mai imprevizibili, intensificând furtunile. Pascale Roibu, scafandru profesionist: „Într-o singură zi poate să bată vântul din toate direcțiile, iar curenții se schimbă în consecință, venind tot din toate direcțiile.” Pe termen lung, însă, cercetătorii identifică și un efect benefic. Creșterea nivelului apei contribuie la curățarea și transparentizarea mării, favorizând dezvoltarea ecosistemelor marine.