Metodele prin care strămoșii noștri încercau să învingă epidemiile. Bolile care au făcut ravagii în Țara Românească
Your browser doesn't support HTML5 video.
La Muzeul Național de Istorie, ca și în alte instituții de cultură, se intră cu certificat verde sau cu test negativ.
Dintre bolile care bântuiau ținuturi întregi, istoria consemnează epidemii care au făcut ravagii de-a lungul timpului în Țara Românească: de la ciumă și holeră, până la varicelă, tifos sau gripa spaniolă. Documentele vremii ne ajută să înțelegem cum reacționau oamenii în acele vremuri, și prin ce metode încercau să oprească flagelul.
„Documente legate de epidemia de ciumă, încă de la 1637, primul document pe care l-am expus, care reprezintă o dovadă a îngropării urgente a unui cetățean din Țară Românească și am terminat cu 1918 cu gripă spaniolă, consemnările din caietele Reginei Maria”, spune șeful Arhivelor Medievale.
„Ultima epidemie importantă a fost cea din timpul lui Caragea Vodă. Se presupune că a ucis circa 20% din populația Bucureștilor și 10-15% din populația Țării Românești. S-au încercat diverse paliative, de la fumigatii, afumarea încăperilor și depozitelor cu pucioasă sau izolarea populației. Încep să se instituie carantine la frontiere, negustorii și călătorii”, a povestit directorul Muzeului Național de Istorie a României.
Abia după 1830 apar primele încercări științifice de combatere a bolilor, printr-o igienă mai riguroasă și apoi prin vaccinare.
De epidemii nu a scăpat nici familia regală. Singurul copil al regelui Carol I, Principesa Maria, a fost răpusă de scarlatină la vârsta de 4 ani.
Iar Regele Ferdinand a fost la un pas de moarte din cauza febrei tifoide, în 1897. Aceeași boală avea să ducă la moartea unuia dintre copiii săi.
Documente rare din arhive pot fi vizitate, până pe 7 noiembrie, la Muzeul Național de Istorie a României din București.