De la 15 kilograme, radiourile au ajuns să cântărească câteva grame. Cum arăta unul cu galenă din 1920

Vorbim despre aparatele de radio, care pe vremea bunicilor erau o sursă rapidă de informare pentru oameni din întreaga lume. Și un mijloc de comunicare esențial pe frontul de luptă.

Cei pasionați de trecutul acestor aparate, care au făcut istorie, sunt așteptați la expoziția din Iași, care le-a fost dedicată.

Peste 80 de obiecte originale, între care și aparate de emisie-recepţie, receptoare, difuzoare şi accesorii utilizate în radiocomunicaţii – sunt expuse acum la Palatul Culturii din Iaşi. În colecţia muzeului se află și aparate radio cu galenă – primele apărute, în anii 1920. Dar și unele mult mai complexe. Cercetător lângă un radio: „Avem un radio din 1928, de o valoare extraordinară. Ne leagă de povestea radioului din România, prima emisie în 1925, sub conducerea profesorului Dragomir Hurmuzescu. Sunt piese de valoare inestimabilă și pun, practic, în valoare, descoperiri ale unor mari fizicieni ai secolului 18”. Înainte să fie expuse, radiourile au fost restaurate. Dr. inginer Monica Nănescu - șeful Muzeului Știintei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”: „Piesele noastre aparțin perioadei 1928-1930 - cele mai vechi și mergem până la aparate tip superheterodină care, iată, s-au dezvoltat și la noi în țară.” Daca la început radiourile cântăreau între 10 și 15 kg, acum pot fi extrem de ușoare și sunt la-ndemâna oricui. Conf. Silviu Gurlui - profesor de fizică: „Primele informații au fost codurile Morse au fost info trimise la distanțe foarte mari, fie pentru a ajuta oamenii într-un impas, fie pentru a avertiza oamenii. Astăzi, îl putem regăsi într-un cip, într-un volum foarte mic”. Expoziţia de la Iaşi rămâne deschisă până la finalul anului. Cele mai multe radiouri au fost fabricate în Rusia, America, Germania, Franta, dar şi în ţara noastră.