Cum se formează grindina. Care a fost cea mai mare grindină înregistrata vreodată și în ce condiții apare fenomenul meteo

Galerie foto

Furtunile pot aduce fulgere periculoase, ploi abundente, vânturi puternice și uneori bucăți de gheață care cad din cer – cunoscute, desigur, sub numele de grindină

 Acest fenomen este destul de periculos, așa că dacă te afli afară în timp ce plouă cu grindină, cel mai bine este să te adăpostești rapid. De altfel, grindina poate provoca pagube materiale serioase, în funcție de cât de mare este și cât durează o astfel de ploaie.

Iată cum se formează grindina și ce trebuie să știi despre acest fenomen.

Cum se formează grindina

Grindina începe ca vapori de apă care se condensează în picături mici de apă ce există în curentul ascendent. Temperaturile din părțile medii și superioare ale norilor de furtună pot fi foarte reci, chiar și în lunile de vară. Pe măsură ce picăturile sunt împinse în sus sau se formează în acest mediu foarte rece, ele devin "super-răcite". Acest lucru înseamnă că sunt mai reci de 0 °C, dar încă lichide. Ele îngheață în bile mici de gheață (numite „embrioni de grindină”) dacă intră în contact cu particule minuscule din aer, cum ar fi un firicel de praf sau murdărie, sau un cristal de sare.

Transformarea în grindină complet dezvoltată are loc în „zona de creștere a grindinei”, unde temperatura aerului din curentul ascendent este între –10 și –25 °C. Aici, embrionii de grindină se ciocnesc cu picături de apă super-răcite, determinându-le să înghețe la impact. Odată ce grindina s-a ciocnit cu suficiente picături, acumulându-se în dimensiune, devine suficient de grea pentru a coborî mai repede decât mișcarea ascendentă a aerului care o suspenda anterior. Atunci încep să cadă bucățelele de gheață pe care le vedem, conform edition.cnn.

Mai exact, grindina se formează atunci când curenții ascendenți dintr-o furtună sunt suficient de puternici pentru a transporta picături de apă mult deasupra nivelului de îngheț. Acest proces de îngheț formează un bulgăre de grindină, care poate crește pe măsură ce alte picături de apă îngheață pe suprafața lui. În cele din urmă, bulgărele de grindină devine prea greu pentru a fi susținut de curenții ascendenți și cade la sol.

Cât de mare poate fi grindina

Dimensiunea grindinei depinde de puterea și dimensiunea curentului ascendent. Majoritatea grindinilor sunt mai mici de 25 de mm în diametru—aproximativ de mărimea unei monede de 10 bani. Cu toate acestea, în furtuni foarte intense, mișcarea ascendentă a aerului în interiorul curentului ascendent este atât de puternică încât chiar și grindina de dimensiuni mai mari este suspendată sau cade foarte încet. În aceste furtuni de intensitate mare, grindina are mai mult timp să adune și mai multe picături de apă super-răcită și să crească la dimensiuni mai mari, cum ar fi mărimea unei mingi de golf sau chiar a uneia de tenis, în cazuri rare.

Felurile prin care se formează grindina

Formarea grindinei poate fi împărțită în două tipuri: creștere umedă sau creștere uscată, conform National Weather Service. Iată ce înseamnă acestea:

Creștere umedă

În timpul creșterii umede, picăturile evaporate chiar deasupra liniei de îngheț în atmosferă formează bucăți mici de gheață, care apoi se ciocnesc cu picături de apă „super-răcite” înconjurate de aer rece – dar nu complet înghețat.

Noile formațiuni cad apoi și îngheață împreună relativ încet, ceea ce poate conferi grindinei forme interesante, în funcție de modul în care se combină bucățile.

Deoarece înghețul nu este imediat în timpul creșterii umede, bulele de aer pot scăpa, ceea ce face ca aceste bulgăre de grindină să fie parțial clare.

Creștere uscată

Creșterea uscată se produce atunci când temperaturile sunt suficient de scăzute sub punctul de îngheț, astfel încât picăturile de apă îngheață imediat când se ciocnesc cu bucățica de gheață mică, care devine centrul grindinei, numită și nucleul grindinei.

Deoarece piatra se formează prin înghețare imediată, bulele de aer rămân în interior și aceasta apare tulbure.

Cum crește grindina

Grindina este măsurată în funcție de diametrul său și, de obicei, este denumită în raport cu obiecte comune de dimensiuni similare. Grindina poate crește doar dacă există un curent ascendent într-o furtună care o suspendă suficient de mult pentru a permite înghețarea suplimentară.

Dacă un bulgăre de grindină este suflat departe de curentul ascendent, acesta cade la sol. Dar dacă este ridicat de aerul ascendent din furtună și aruncat înapoi în atmosferă, deasupra liniei de îngheț, reîngheață și crește mai mult – producând potențial grindină mare, mai ales dacă ciclul se repetă din nou și din nou.

Cea mai mare grindină înregistrată vreodată

Când grindina devine prea grea, aceasta cade la suprafață, deteriorând mașinile, casele și reprezentând un pericol pentru oricine se află afară.

Bulgării de grindină care ajung la aproximativ 10 centimetri în diametru vor cădea la sol cu viteze de peste 160 km/h, conform National Oceanic and Atmospheric Administration.

Cea mai mare grindină înregistrată vreodată a căzut în 2010 în Vivian, Dakota de Sud, și avea un diametru de 20 de centimetri – aproximativ de mărimea unei mingi de bowling, conform National Severe Storms Laboratory.

Măsuri de siguranță în caz de grindină

Grindina este frecventă în timpul furtunilor puternice. Deși adesea nu durează mult, poate avea un impact puternic asupra mașinilor, acoperișurilor și altor lucruri materiale, cât și asupra oamenilor.

Iată ce să faci în caz de grindină:

· Evită să te adăpostești sub copaci sau în zone care se pot umple brusc cu apă. Dacă nu ai unde să te adăpostești, acoperă-ți pe cât posibil capul și corpul cu geanta/rucsacul sau o geacă, astfel încât grindina să nu te lovească direct.

· Rămâi în interior și departe de ferestre sau uși din sticlă.

· Închide draperiile sau jaluzelele pentru a te proteja în cazul în care se sparge vreun geam.

· Ține animalele de companie în interior și oferă adăpost pentru animalele de fermă.

· Dacă ești la volan, trage pe dreapta într-o benzinărie sau o parcare acoperită (poți opri și sub un pod). Oprește-te și poziționează vehiculul astfel încât grindina să lovească parbrizul întărit, mai degrabă decât geamurile laterale și din spate. Evită drumurile inundate.