Cei 1,1 milioane de români din Italia vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate. ”Nu mai suntem considerați migranți”

Cum comunitatea de români este în creștere și reprezintă a doua forță de muncă după italieni, conaționalii noștri și-ar dori ca interesele lor să fie mai bine susținute la nivel politic și administrativ.

Asta ar însemna să aibă proprii parlamentari și mai mulți aleși locali. Prin asta, vor putea obține acces și la fondurile publice italiene.

Oficial sunt 1,1 milioane de români în Italia. Ei formează una dintre cele mai mari comunități din afara granițelor și, totodată, este cea mai mare comunitate de străini de aici, din peninsulă. Ei înseamnă 21% din totalul cetățenilor străini.

Născut la Cluj, Marius Bizău s-a mutat cu familia în Italia când avea 15 ani. A devenit un actor cunoscut după ce a absolvit celebra Academie Națională de Artă Dramatică "Silvio D'Amico" și s-a făcut remarcat în piese de teatru și filme.

Citește și

O sută dintre luptătorii români care țin piept rebelilor din Congo au ajuns în țară. Au fost aduse și trupurile celor morți

Marius Bizău, actor: ”Am fost unicul român care s-a diplomat la academia asta și unicul străin, deci am început tradiția”.

Marius Bizău, actor: ”Câteodată, îmi mai zice - ''Mario''! Am zis - Marius, nu Mario, sunt român, dar sunt și italian. Încet, încet, prin actorie, au început să mă urmărească, să mă respecte mai mult”.

Loredana Teodorescu este specializată în afaceri europene și spune că, față de anii '80, când au ajuns părinții ei în peninsulă, percepția italienilor față de români s-a schimbat.

Loredana Teodorescu, șefă departament Afaceri Europene Institutul "Luigi Sturzo": ”Românii nu mai sunt considerați migranți. Munca rămâne o problemă, Italia are numărul cel mai mic de femei care lucrează și asta e o problemă pentru toți”.

Pentru că formează o comunitate tot mai numeroasă în Italia, românii din Italia și-ar dori ca interesele lor să fie mai bine susținute la nivel politic și administrativ - să aibă proprii parlamentari și mai mulți aleși locali. Astfel, ar obține acces și la fondurile publice italiene.

Honorius Barnișca, antreprenor român în Italia: ”În Italia, se spune cinque per mille, otto per mille, adică o parte din salarii se direcționează către biserici, către organizații care susțin comunitatea de aici pentru că, da, fondurile vin din partea autorităților române, dar dacă vin din partea românilor care sunt aici ar fi un plus valoare enorm”.

O soluție ar fi în cazul în care comunitatea română ar fi recunoscută prin lege drept minoritate lingvistică, propune un politician român din Italia.

Claudiu Stănășel, vicepreședinte, Consiliul Orașului Prato: ”Este vorba despre recunoașterea lingvistică a limbii române, limba română e a doua vorbită aici după italiana. E un vis, o ambiție care ar însemna mult nu doar ca imagine, ci și ca fonduri, ar însemna acces la 10 milioane de euro anual puse la dispoziție pentru proiecte dedicate limbii române, tradiției, istoriei noastre prin fonduri publice de stat”.

E mare nevoie și de ore de limba română în școlile italiene. O estimare bazată pe statistică e că, anual, se nasc mai bine de 11.000 de copii cu părinți români rezidenți în peninsulă.