Ce se întâmplă cu Lacul Ursu din Sovata, cel mai mare lac sărat helioterm din lume. Avertismentul unui cercetător
Your browser doesn't support HTML5 video.
În ultimul secol, lacul a pierdut 10.000 de tone de sare și automat din calitățile terapeutice.
România are cel mai mare lac helioterm din lume, Lacul Ursu, atracția stațiunii Sovata, și o bijuterie a naturii. De peste o sută de an, turiștii caută apa și nămolul de aici pentru efectele curative în afecțiunile articulare, ginecologice, respiratorii și dermatologice.
Acum, acestea ar putea dispărea. Hanz Peter este biofizician și cercetător și de aproape doi ani a analizat cu atenție adâncul lacului.
Hanz Peter, cercetător: „Lacul are o suprafață de 40 de mii de metri pătrați și s-au pierdut aproximativ 10.000 de tone de sare.”
Practic este vorba despre un fenomen fizic. La suprafață, apa este dulce, iar în adâncuri sărată.
Însă, de-a lungul anilor, stratul de apă sărată s-a micșorat în urma schimbărilor climatice, sezoanelor ploioase, dar și a numărului tot mai mare de turiști care se scaldă. Toate acestea au diminuat salinitatea, susține specialistul.
Echilibrul dintre apa dulce și cea sărată este o componentă importantă în multe lacuri din lume, iar raportul dintre ele, în ecosistemele supuse unor factori exteriori, suferă deseori modificări. La fel și în cazul Lacului Ursu. Există soluții.
Hanz Peter, cercetător: „Să introducem un strat de apă foarte foarte sărată. Acest strat de apă ar conține aproximativ 10.000 de tone de sare dizolvată."
Fulop Nagy Janos, director general al firmei de exploatare: „Sare este destulă și în munții de sare de lângă lac și în salina Praid. Noi vom propune statului român, prin Agenția de Resurse Minerale, să se formeze o comisie multidisciplinară care să vadă ce fenomene se întâmplă și să propună măsuri."
Și oamenii au observat că apa nu mai este atât de sărată ca în alți ani.
Turist: „Numai ce am ieșit din apă. Data trecută a fost mai sărată."
Pentru a proteja locul, administratorii au închis partea din spate și a fost introdusă și „pauza de la prânz". Zilnic, două ore, nimeni nu are voie în lac.
Pentru refacerea salinității, ar fi nevoie de o investiție de aproape două milioane de euro și alți ani de cercetări, spun specialiștii.