Care e explicația științifică a acelui „du-te-vino” din Marea Neagră, unde au apărut specii noi de pești
Your browser doesn't support HTML5 video.
Pești precum rândunica de mare, pălămida sau corbul de mare, dar și crabul albastru, pot fi admirați din ce în ce mai des.
Temperaturile tot mai ridicate, dar și apa ceva mai curată favorizează întoarcerea unor tipuri de pești care au dispărut de câțiva ani.
Victor Niță, cercetător INCDM: „Noile tehnologii economice și industriale sunt mai prietenoase cu mediul, desigur nu s-a întâmplat peste noapte, ecosistemul nu își revine foarte repede, dar după 10-15-20 de ani putem să vedem schimbări din ce în ce mai mari, și specii poate neobișnuite pentru noi au început să apară."
Este și cazul rândunicii de mare, unul dintre cei mai frumoși pești care se găsesc în apele noastre litorale.
Pascale Roibu, scafandru profesionist: „Rândunicile de mare au început ca specie să se refacă, de 21 de ani de când fac scufundări în Marea Neagră doar de câteva ori am văzut rândunică de mare, anul acesta am văzut mai multe. Este cel mai exotic pește din Marea Neagră."
Chiar și bancurile de ton străbat acum, ocazional, apele noastre.
Adrian Bâlbă, biolog marin: „Este povestea tonului de Marea Neagră, e pălămidă, nu e ton, un pește mare, cu o carne roșie, răpitor și tot mai prezent în Marea Neagră, văzut de scufundători în bancuri."
A fost văzut și castanela, un mic peștișor de culoare închisă, răspândit din Mediterană până în Atlantic.
Din fericire, anul acesta biologii de la Mare Nostrum au înregistrat și cel mai mic număr de delfini eșuați din ultimii 14 ani. Pentru că au apărut specii noi, hrana lor devine mai bogată.
Marian Paiu, biolog ONG"MARE NOSTRUM": "Dacă în anul 2022 au fost găsite 203 mamifere eșuate, anul acesta s-au înregistrat doar 44."
Iar marea tot mai bogată în pește a făcut ca păsări care altădată căutau țările calde în această perioadă, să se oprească la noi și să găsească hrana necesară pe grindurile dintre deltă și mare.
Ștefan Baltag, director Stațiunea Biologică Marină Agigea: „Se întâmplă să avem și specii noi, avem și exemple de specii care și-au mărit arealul de cuibărit."
Specialiștii spun că, dacă apele mării se vor încălzi mai mult, și alte specii, mai pretențioase, din Mediterana sau Marea Marmara, cum ar fi sepia sau caracatița, s-ar putea adapta aici.