Peștele cel mai des capturat în România. „Îl pregătim în mai multe variante”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Locul al doilea, în privința capturilor comerciale, este ocupat de crap, specie preferată și în acvacultură, la concurență cu păstrăvul. În privința preferințelor de consum, însă, ne place să mâncăm și macrou, un pește oceanic care ajunge la noi congelat, dar este ieftin și asigură un aport optim de grăsimi.
Pe balta Zătun, de lângă Galați, e forfotă mare, pentru că ne aflăm în perioada în care se fac populările cu puiet de pește. Două tone de crap și două tone de caras vor reface ecosistemul de aici. Angajat: „Ciortănica sub kilogram se eliberează. Crapul peste cinci kilograme se eliberează, fiind considerat tezaurul, moștenirea bălții, pentru ca și ceilalți pescari care vin să aibă posibilitatea de a-l prinde și a-l elibera”.
Neculai Patriche, Institutul Piscicol Galați: „El se adaptează foarte ușor în condițiile din România. S-a adaptat, pentru că el, efectiv, în momentul în care a fost adus, a scos din ecosistem caracuda, prin hibridări succesive și a rămas numai carasul. Este un pește care joacă undița și este atractiv pentru pescari”.
Alexandru Pâslaru, administratorul complexului Zătun: „După populare vom avea o perioadă de două săptămâni de aclimatizare a peștelui și, din data de 22 martie, așteptăm doritorii și pasionații pe baltă”.
Cei mai consumați pești de la noi sunt, de departe, carasul și crapul. O arată statisticile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării. În același timp, România este unul dintre cei mai mari importatori de crap din Europa, cu o medie de trei mii de tone anual.
Ion Geru, chef: „Crapul îl pregătim în mai multe variante: saramură, crap prăjit, plachie de saramură, avem și o zacuscă de crap, fiecare cum își dorește. Carasul prăjit, caras marinat și saramură de crap. Mai mult prăjit, e mai suculent. Primăvara peștele e mai dulce”.
Primăvara mai aduce pe mesele românilor și celebra scrumbie.