95 de ani de la nașterea lui Anne Frank. A murit cu doar câteva săptămâni înaintea eliberării lagărului Bergen-Belsen
Galerie foto
La începutul regimului nazist, tatăl Annei, Otto Frank (1889-1980), om de afaceri german, a mers împreună cu soţia şi cu cele două fiice să locuiască la Amsterdam. În 1941, după ce forţele germane au ocupat Ţările de Jos, Anne a fost obligată să se transfere de la o şcoală publică la una evreiască, arată sursa citată.
Când sora Annei, Margot, s-a confruntat cu deportarea (se presupune că într-un lagăr de muncă forţată), familia Frank s-a ascuns în biroul din spate şi în depozitul afacerii cu produse alimentare a lui Otto Frank. Cu ajutorul câtorva prieteni non-evrei, printre care Miep Gies, care făcea contrabandă cu alimente şi alte provizii, familia Frank şi alţi patru evrei - Hermann şi Auguste van Pels, fiul lor, Peter, şi Fritz Pfeffer - au trăit în acea a "anexa secretă".
În acest timp, Anne a scris în jurnalul ei, povestind viaţa de zi cu zi în ascunzătoare. Ultima notă din acest jurnal a fost făcută pe 1 august 1944. Trei zile mai târziu, anexa a fost descoperită de Gestapo, care acţiona după un denunţ din partea informatorilor olandezi.
Familia Frank a fost transportată la Westerbork, un lagăr de tranzit din Olanda, iar de acolo, la Auschwitz, în Polonia ocupată de germani, pe 3 septembrie 1944, cu ultimul transport care a părăsit Westerbork spre Auschwitz. Anne şi Margot au fost transferate la Bergen-Belsen luna următoare. Mama lui Anne a murit la începutul lunii ianuarie, chiar înainte de evacuarea Auschwitzului pe 18 ianuarie 1945.
Guvernul olandez a stabilit că atât Anne, cât şi Margot au murit într-o epidemie de tifos în martie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de eliberarea localităţii Bergen-Belsen, dar cercetătorii din 2015 au dezvăluit noi date, indicând că surorile Frank ar fi putut muri în februarie 1945. Otto Frank a fost găsit internat la Auschwitz când a fost eliberat de trupele sovietice la 27 ianuarie 1945.
Cei care au căutat în ascunzătoare după capturarea familiei Frank i-au dat mai târziu lui Otto Frank hârtiile lăsate în urmă de Gestapo. Printre ele a fost găsit jurnalul Annei, care a fost publicat sub titulatura "Anne Frank: The Diary of a Young Girl" (iniţial în olandeză, 1947).
Jurnalul, care a fost tradus în peste 65 de limbi, este cel mai citit jurnal al Holocaustului, iar Anne este probabil cea mai cunoscută dintre victimele Holocaustului, apreciază sursa citată. Jurnalul a fost, de asemenea, transformat într-o piesă care a avut premiera pe Broadway în octombrie 1955, iar în 1956 a câştigat atât Premiul Tony pentru cea mai bună piesă, cât şi Premiul Pulitzer pentru cea mai bună dramă. Piesa a fost continuată prin mai multe adaptări TV şi cinematografice. Prima dintre acestea a fost filmul din 1959 "The Diary of Anne Frank", cu Millie Perkins. Pelicula de aproximativ trei ore a fost apreciată de critici şi a primit trei premii Oscar, inclusiv premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, Shelley Winters. În 1975, Winters şi-a donat Oscarul Casei Anne Frank.