24 iunie zi liberă, în România. Ce minivacanță vom avea de Rusalii

Cele două zile ale sărbătorii sunt declarate zile libere de la stat. Cu toate acestea, Rusaliile cad mereu într-o zi de duminică, la cincizeci de zile de la Paște, iar a doua zi de Rusalii pică lunea. În calendarul creștin ortodox, această sărbătoare este marcată cu cruce roșie.

Românii se bucură de o zi liberă pe 24 iunie, luni, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. A doua zi de Rusalii se mai numește și Sfânta Treime și este mereu celebrată în România printr-o zi liberă de la stat.

Până la finalul acestui an, românii se mai bucură de 7 zile libere legale. 23 și 24 iunie, adică

duminică și luni, apoi data de 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, apoi urmează 30 noiembrie, Sfântul Andrei, 1 Decembrie, 25 și 26 decembrie.

Bugetarii au parte și de o punte în luna august. Guvernul a decis să facă punte între data de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, care pică joi, oferind și vineri o zi liberă. În acest fel, bugetarii vor avea o minivacanță de patru zile cu ocazia acestei sărbători.

Iată câte zile libere legale mai au angajații până la finalul anului 2024:

23 iunie – Rusalii, duminică,

24 iunie – a doua zi de Rusalii, luni,

15 august – Adormirea Maicii Domnului, joi,

30 noiembrie – Sfântul Andrei, sâmbătă,

1 decembrie – Ziua Națională a României, duminică,

25 decembrie – prima zi liberă de Crăciun, miercuri,

26 decembrie – a doua zi de Crăciun, joi.

Cei care lucrează la stat vor avea liber și pe 27 decembrie, care pică vinerea, câștigând astfel o minivacanță de cinci zile în decembrie.

Angajatorul este obligat să acorde zilele libere legale salariaților, exceptându-i pe cei care lucrează în unități sanitare și de alimentație publică sau în locuri în care activitatea nu poate fi întreruptă.

Cei care nu se bucură de aceste zile, trebuie să fie recompensați cu un spor la salariul de bază care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază.

„În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual” Art. 146. Efectuarea și compensarea concediului de odihnă (Codul Muncii)

Rusaliile, cunoscute și sub numele de Cincizecime sau Duminica Sfintei Treimi, reprezintă o dată semnificativă în calendarul creștin ortodox.

Această zi comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra discipolilor lui Hristos.

Așa cum este consemnat în Noul Testament, în a 50-a zi după Paște, apostolii se rugau împreună și Duhul Sfânt a coborât asupra lor. Ei au primit „darul limbilor”, capacitatea de a vorbi în alte limbi și au început imediat să predice despre Iisus Hristos evreilor din toată lumea care se adunaseră la Ierusalim pentru sărbătoarea Shavuot.

Cincizecimea creștină a devenit nu doar o comemorare a coborârii Duhului Sfânt, ci și marchează nașterea Bisericii Creștine. Deși nu se știe exact când a început să fie sărbătorită Cincizecimea de către creștini, este posibil să fi fost încă din primul secol.

Rusaliile, cunoscute și sub numele de Cincizecime în timpurile moderne, reprezintă perioada care începe cu sâmbăta dinaintea Duminicii Rusaliilor și se încheie în sâmbăta următoare.

Conform tradiției bisericești, Rusaliile sunt întotdeauna la aproximativ șapte săptămâni după Duminica Paștelui, sau 50 de zile după Paște, incluzând și ziua de Paște.

Simbolurile Cincizecimii sunt cele ale Duhului Sfânt. În Estonia și Finlanda, ouăle sunt vopsite ca de Paște, deoarece găinile lor nu depun ouă până în această perioadă. În Germania, ziua este numită „Pfingsten” și bujorii roz și roșii, numiți „trandafiri de Rusalii”, sunt simbolurile, alături de mesteceni.

Există anumite zone din România unde Sărbătoarea Cincizecimii este celebrată timp de șapte zile, cum ar fi în Muntenia. În alte regiuni, cum ar fi Moldova și Transilvania, Rusaliile se sărbătoresc timp de trei zile.

În ziua de Rusalii, românii țin cont de anumite superstiții pentru a avea noroc tot restul anului. Iată câteva lucruri pe care nu este bine să le faci:

Nu este bine să faci treburi casnice precum spălatul rufelor sau curățenia. Se spune că dacă nu respecți această tradiție, vei fi pedepsit de Iele, spiritele rele ale naturii.

De asemenea, pe 23 și 24 iunie 2024, nu este recomandat să muncești la câmp. Conform tradițiilor, Ielele îi pot pedepsi pe cei care nu respectă această sărbătoare.

De Rusalii, trebuie să eviți intrarea în vie și deplasarea în locuri pustii, pe lângă fântâni sau păduri. Se crede că aceste locuri sunt frecventate de spiritele rele și pot aduce ghinion celor care se aventurează acolo.

Oamenii obișnuiesc să poarte frunze de tei sau de nuc sfințite la biserică, pentru a se proteja de rele. De asemenea, cei care nu ung ușile caselor cu usturoi riscă să nu fie feriți de ghinioane și influențe negative.

Nu trebuie să dormi afară sub cerul liber de Rusalii, deoarece există riscul de a fi bântuit de spiritele rele. Conform tradiției, Ielele pot lua mințile celui care doarme și le-a spionat în timpul dansului lor.

După sărbătoarea Rusaliilor, este interzis să mai culegi ierburi de leac timp de 9 săptămâni. Această superstiție este menită să protejeze ierburile și să respecte ciclul natural al acestora.

Tot în această zi, casele sunt împodobite cu crengi de nuc și de tei, care au fost înainte duse la biserică și sfințite. Se spune, de asemenea, că nu e bine să te cerți sau să ții supărare în aceste zile, pentru că vei atrage mânia spiritelor.