Creștinismul, atestat arheologic în Bulgaria cu secole înaintea românilor. Prima inscripție a numelui Hristos, pe o amuletă

Galerie foto

O descoperire recentă la Rezervația Arheologică Națională și la vechea colonie romană Deultum din apropierea satului Debelt, orașul Sredets, este considerată a fi cel mai timpuriu indiciu al creștinismului în țările bulgare și această regiune, potrivit rapoartelor BTA, citate de Novinite.

Dezgropată în timpul săpăturilor de vară din 2023, o amuletă de argint a atras atenția pentru semnificația sa. După restaurarea meticuloasă și analizarea inscripției sale, amuleta este acum expusă la muzeul rezervației, după cum a anunțat arheologul Dora Todorova.

Amuleta este datată la sfârșitul secolului II- începutul secolului III, în condițiile în care primele dovezi ale prezenței creștinismului în Dacia sunt din secolul IV, după retragerea aureliană și oficializarea creștinismului în Imperiul Roman. Este vorba despre candelabrele și vasele liturgice de la Biertan, potirele de la Ulpia Traiana și Porolissum, lămpile cu monograma lui Hristos la Apulum și alte descoperiri.

Citește și

Scrisoarea emoționantă a unui misionar ucis de un trib. El voia să convertească la creștinism comunitatea insulei

Istoria oficială a Bisericii Ortodoxe Române prezintă, ce-i drept, versiunea înrădăcinată potrivit căreia creștinarea românilor a început încă din secolul I, prin misionariatul Sfântului Apostol Andrei în zona Dobrogei de azi.

Din perspectivă științifică însă, specialiștii exclud prezența creștinismului în Dacia înaintea cuceririi romane, iar religia în sine s-a generalizat mult mai târziu, în secolul al IX-lea, prin intermediul predicatorilor slavi.

În acest context, descoperirea din Bulgaria este cu atât mai spectaculoasă, cu cât reprezintă și prima inscripționare a numelui lui Hristos, întrucât creștinii foloseau în acele timpuri diferite simboluri pentru numele lui Dumnezeu, de teama persecuției.

Amuleta din Bulgaria a fost descoperită într-un mormânt, alături de capul defunctului. Inițial considerat a fi un lingou de argint, s-a constatat ulterior că este o amuletă inscripționată cu numele arhanghelilor Gavriil și Mihail, împreună cu cel al lui Hristosul Păzitorul, în urma eforturilor de restaurare ale Silviei Borisova.

Todorova a explicat că termenul „Păzitor” (ΦΥΛΑΞ) denotă atât rolul lui Hristos, cât și scopul amuletei de a-și proteja purtătorul. Primii creștini și-au ascuns adesea credința, de unde reprezentarea lui Hristos cu diferite simboluri.

În acest caz, amuleta a fost îngropată împreună cu decedatul, ceea ce sugerează secretul, cu numele lui Hristos înscris într-o manieră care formează o cruce, o caracteristică comună în inscripțiile creștine timpurii.

Potrivit lui Krasimira Kostova, directorul Rezervației Arheologice Naționale „Deultum” - Debelt, artefactul datează de la sfârșitul secolului II sau începutul secolului III d.Hr., marcând o piatră de hotar semnificativă în istoria creștină a regiunii.

În analiza sa din publicația de specialitate Arheologia Bulgarica, Dr. Nikolay Sharankov afirmă că datarea amuletei o stabilește drept cel mai vechi artefact creștin din Bulgaria, marcând totodată și cea mai veche mențiune a lui Hristos în regiune.