Rezultate alegeri europarlamentare 2024. 5 lucruri de știut despre rezultate. Ce se întâmplă cu extrema dreapta

Forța de centru-dreapta este pe cale să aibă aproximativ 184 de parlamentari în Parlament, un sfert din cei 720 din hemiciclu, potrivit datelor provizorii.

Este singurul partid de centru care a crescut la aceste alegeri: Socialiștii și Democrații de centru-stânga (S&D) au rămas stabili, în timp ce grupul liberal Renew Europe a scăzut.

Din poziția sa de putere, PPE este cel mai bine plasat pentru a stabili politica UE, înclinând agenda spre dreapta.

„Suntem partidul industriei, suntem partidul zonelor rurale, suntem partidul fermierilor din Europa”, a declarat recent Manfred Weber, liderul Grupului PPE din Parlament, pentru POLITICO.

Extrema dreapta câștigă

După cum au prezis sondajele, forțele de extremă dreaptă au obținut câștiguri majore în bloc.

În Franța, Mitingul Național a strâns aproape o treime din voturi, consolidându-se ca lider ultranaționalist în următorul Parlament.

Frații Italiei ai premierului italian Giorgia Meloni au crescut în mod similar, mai mult de un sfert dintre alegători susținând grupul.

Cele două grupuri din Parlamentul European din partea cea mai dreaptă a spectrului, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și grupul Identitate și Democrație (ID), vor controla 131 de locuri în Cameră.

Asta fără să ia în calcul AFD din Germania cu 15 parlamentari, cei 10 reprezentanți ai partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orbán, cei șase aparținând partidului Confederația Poloniei sau cei trei membri ai partidului bulgar „Renașterea Kremlinului”.

Calea îngustă a lui Von der Leyen către victorie

Rezultatele de duminică sugerează că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are o șansă bună de a rămâne în funcție, dar nu una sigură.

Dacă va câștiga sprijinul liderilor naționali ai UE, va trebui să solicite Parlamentului să-și confirme oferta.

În 2019, a fost aleasă cu voturi de la PPE, S&D și Renew Europe. Aceeași coaliție i-ar putea oferi, în principiu, o altă majoritate.

Va trebui să numere cifrele cu atenție, deoarece votul pentru candidatura ei este unul secret.

Ultima dată când a cerut sprijinul Parlamentului, în urmă cu cinci ani, a putut conta, teoretic, pe sprijinul celor 440 de parlamentari aparținând celor trei grupuri centriste, dar a obținut doar 383 de voturi .

De data aceasta, cele trei grupuri vor reprezenta peste 400 din cei 720 de parlamentari din hemiciclu.

Ar trebui să fie suficient dacă toți membrii lor o vor vota, dar nu este sigur că toți o vor face: chiar și unele partide PPE au spus că nu o vor sprijini.

”Ochi negru” pentru Verzii Europei

După cinci ani în care Bruxelles-ul a creat Acordului Verde, alegătorii s-au întors împotriva partidelor ecologice din Parlament.

Cele mai substanțiale pierderi ale Verzilor au venit din partea delegațiilor care reprezentau Franța și Germania, care reprezentaseră jumătate din puterea mișcării în Parlament.

În ciuda micilor progrese înregistrate în țări precum Țările de Jos și Danemarca, grupul va pierde mai mult de 10 parlamentari, scăzând în dimensiune de la al patrulea la al șaselea partid ca mărime din Cameră.

Reînnoirea nu reușește să reînnoiască

Grupul Renew Europe – al treilea pilon al marii coaliții cu trei căi care a dominat Parlamentul în ultimii cinci ani – a fost lovit duminică.

În Franța, partidul lui Emmanuel Macron a implodat în timp ce alegătorii și-au exprimat frustrarea față de guvernul național votând pentru extrema dreaptă.

Filiala spaniolă a grupului, Ciudadanos, a dispărut cu totul: cele șapte locuri pe care le avea în Parlament au fost toate absorbite în Partidul Popular de centru-dreapta.

S-au observat pierderi și în rândul grupurilor înrudite din România, Danemarca și Estonia.

Ce înseamnă asta pentru liderii naționali

Așa cum se întâmplă de obicei în timpul alegerilor pentru Parlamentul European, cetățenii din bloc și-au folosit votul ca referendumuri de facto asupra guvernelor lor naționale.

În Franța, victoria copleșitoare obținută de Mitingul Național de extremă-dreapta l-a provocat pe președintele Emmanuel Macron să reacționeze prin dizolvarea Adunării Naționale și convocarea unor alegeri anticipate .

Deși niciun alt lider național nu a reacționat cu o astfel de explozie dramatică, rezultatele negative pentru partidele aflate la guvernare din țări precum Germania și Ungaria au fost interpretate ca lovituri pentru liderii respectivi.