Europa a ales. Ascensiunea partidelor extremiste. Rezultatele alegerilor europarlamentare în statele UE

Galerie foto

O primă estimare a rezultatelor alegerilor, realizată de Parlamentul European, sugerează că partidele Verzilor și liberalilor Renew au pierdut fiecare aproximativ 20 de eurodeputați, ceea ce ar putea pune în pericol majoritatea pro-europeană necesară pentru a susține înalții oficiali și pentru a susține legile UE.

Proiecția, bazată pe sondaje la ieșirea de la urne și alte analize, arată că Partidul Verde câștigă doar 53 de eurodeputați, față de 72 în martie 2024.

Renew, condusă de președintele Franței, Emmanuel Macron, a scăzut de la 102 locuri la 82, sugerează cifrele.

Acest lucru este confirmat de creșterea sprijinului pentru partidele extremiste.

Diferenţa între prezenţa la vot în vechile state membre şi în cele intrate în UE în 2004 s-a redus  

Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie au înregistrat pentru prima dată după mulţi ani micşorarea diferenţei între prezenţa la vot în ţările care erau membre ale UE înainte de 2004 şi cele care au aderat la blocul european în acel an, a declarat luni purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles.

''Timp de mulţi ani a existat o mare diferenţă între (prezenţa la vot în) aceste două grupuri de ţări. Acum când vezi aceste cifre din Slovenia, Slovacia şi celelalte ţări, poţi constata că aceasta este o diferenţă care se reduce, ceea ce este o veste bună'', a spus reprezentantul PE.

Un alt factor care influenţează prezenţa la vot este calendarul electoral.

''Bulgaria, de exemplu, este o ţară unde au fost patru alegeri generale consecutive, inclusiv una ieri. În alte ţări, au avut loc alegeri acum câteva săptămâni. În cazul Lituaniei, motivul pentru care este o scădere e acela că au avut loc alegeri prezidenţiale în două tururi acum mai puţin de o lună'', a adăugat Jaume Duch.

Rata provizorie a prezenţei la vot la alegerile europarlamentare desfăşurate în perioada 6-9 iunie în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 51%, în creştere uşoară faţă de cea înregistrată în urmă cu cinci ani.

În alegerile europarlamentare din mai 2019, prezenţa la vot a fost de 50,66%. Datele privind acest indicator vor fi difuzate de Parlamentul European pe măsura sosirii lor de la autorităţile naţionale din statele membre.  

Comitetul Auschwitz: Rezultatul alegerilor europene, un "punct de cotitură deprimant"  

Comitetul internaţional Auschwitz s-a declarat luni şocat de performanţa puternică a partidelor de extremă dreapta în alegerile europene, relatează dpa.

"Pentru supravieţuitorii Holocaustului şi lagărelor de concentrare şi exterminare naziste acest rezultat al alegerilor este un punct de cotitură deprimant", a declarat vicepreşedintele executiv al organizaţiei, Christoph Heubner, într-un comunicat dat publicităţii luni.

"Europa se pierde şi uită de sine: în tot mai multe ţări câştigă influenţă partidele naţionaliste şi de extrema dreaptă, tocmai acelea care dispreţuiesc de fapt ideea europeană născută în urma ororilor celui de-al Doilea Război Mondial şi a ororilor criminale din lagăre", a afirmat el.

Cu toate acestea, Europa rămâne marea speranţă pentru supravieţuitorii Holocaustului, declară Heubner.

"Şi tocmai acesta este motivul pentru care solicităm de urgenţă celorlalte partide din Parlamentul European să protejeze această idee europeană şi să se unească împotriva propagandei şi incitării forţelor de extremă dreapta", îndeamnă vicepreşedintele Comitetului internaţional Auschwitz în comunicatul său.  

Formaţiunea ADR din Luxemburg de extremă dreapta a intrat pentru prima dată în Parlamentul European  

Partidul Reformist al Alternativei Democratice (ADR) din Luxemburg, de extremă dreapta, a intrat pentru prima dată în Parlamentul European după ce a obţinut aproape 12% din voturi la alegerile europene de duminică, relatează dpa.

Luxemburg, una dintre cele mai mici, dar cele mai bogate ţări din UE, cu o populaţie de aproximativ 660.000 de locuitori, dispune de şase mandate în Parlamentul European.

Partidul Creştin-Social (CSV) al premierului Luc Frieden a obţinut aproape 30% din voturi la scrutinul de duminică, şi va trimite, ca şi până acum, doi deputaţi în Parlamentul European.

Partidul Socialist Muncitoresc Luxemburghez (centru-stânga), Partidul Democrat (DP) şi Verzii vor avea fiecare câte un mandat în Parlamentul European, conform rezultatelor oficiale publicate luni dimineaţa.

DP dispunea până acum de două mandate de europarlamentar.  

Rezultatele după centralizarea a peste 98,8% dintre voturile exprimate până acum în străinătate  

Alianţa PSD-PNL a obţinut un scor de 21,33% după numărarea a peste 98,8 % dintre voturile exprimat în străinătate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de Alianţa Dreapta Unită - 16,3% şi de AUR - 14,54%.

În diaspora, la ora 8, după numărarea a 98,8% din cele 215.994 voturi exprimate, Alianţa PSD-PNL -are 21,33% (44358 voturi), Alianta Dreapta Unită - 16,3% (33901 voturi), AUR 14,54% (30243 voturi).

Pe locul 4 se situează SOS România - 13,58% (28258 voturi), Reînnoim Proiectul european al României - REPER 9.7% (20176 voturi), Diaspora Unita - 7,08% (14731 voturi), Nicu Ştefănuţă - 5,93% (12350 voturi), Vlad Gheorghe - 5,15% (10 711 voturi).

Votul în străinătate a început sâmbătă, în Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României şi s-a încheiat luni, la ora 8.00, pe coasta de vest a SUA şi Canadei.  

Votul în străinătate la alegerile europarlamentare s-a încheiat. Au votat aproape 216.000 de alegători  

Votul în străinătate pentru alegerea celor 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European s-a finalizat luni dimineaţă, la ora 8.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe Coasta de Vest a SUA şi din Canada.

Votul în străinătate la alegerile europarlamentare a început sâmbătă, în Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României. Votul s-a desfăşurat pe durata a 34 de ore.

Conform datelor BEC, în străîinătate au votat 215.994 de alegători.  

Extrema dreapta câștigă la limită în Austria. FPO s-a clasat pe primul loc la alegerile europene  

Partidul de extremă dreapta FPO s-a clasat pe primul loc la alegerile europene de duminică din Austria, marcând prima sa victorie într-un scrutin naţional, relatează AFP.

Formaţiunea a obţinut 25,7% din voturi, conform rezultatelor aproape complete publicate de mass-media în cursul serii.

În spatele său se află conservatorii din OVP (24,7%), în prezent la guvernare, apoi social-democraţii din SPO (23,2%). Verzii au un scor de 10,7%.

Zdrobit de răsunătorul scandal de corupţie Ibizagate, Partidul Libertăţii din Austria (FPO) a câştigat doar trei locuri în Parlamentul European după alegerile din 2019, o cifră care ar urma să se dubleze în noua legislatură.

Ascensiunea partidelor extremiste

În Franța, proiecțiile sugerează că partidul de extremă dreapta, Raliul Național (RN), a obținut un procent uriaș de 31,5% din voturi - mai mult decât dublul numărului obținut de Macron.

De asemenea, în Austria, partidul de extremă-dreapta FPÖ ar urma să ajungă în fruntea sondajelor, dublându-și numărul de eurodeputați la șase, după ce a obținut 27% din voturi, potrivit unui sondaj realizat de postul public de televiziune ORF.

Pe locul al doilea este o luptă strânsă între ÖVP, de centru-dreapta, cu cinci eurodeputați (în scădere de la șapte) și 23,5%, și socialiștii din SPÖ, cu tot cinci eurodeputați și 23% din voturi.

În Germania, se estimează că partidul creștin-democrat CDU și CSU va obține doar aproximativ 30% din voturi, similar cu 29% în 2019, urmat de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania pe locul al doilea, cu 16,5%, față de 11% în 2019. Social-democrații cancelarului Olaf Scholz sunt urmați de social-democrați, cu 14%, și de Verzi, cu 12%. Prezența la vot este de 64%.

Aceste tendințe spre dreapta sunt confirmate și în Spania, unde se așteaptă ca Vox să își mărească reprezentarea cu doi sau trei eurodeputați, în timp ce noii veniți - Se Acabó la Fiesta (Petrecerea s-a terminat) - de asemenea identificați ca populiști de extremă dreapta, vor obține primii doi sau trei eurodeputați din istorie, sugerează sondajele la ieșirea de la urne.

În Olanda, unde votul a avut loc joi, exit-poll-ul sugerează că partidul PVV al lui Geert Wilders va obține șapte locuri, permițând alianței GreenLeft-Labour, care, potrivit exit-poll-urilor, ar urma să obțină opt locuri în Parlamentul European.

Alegeri Europarlamentare 2024 în România – Rezultate exit-poll

Românii și-au ales astăzi reprezentanții în Parlamentul European. Fiecare partid din România a desemnat o listă de politicieni care să ne reprezinte la Bruxelles, iar românii au putut vota membrii partidului cu care simpatizează.

Alegerile europene sunt șansa cetățenilor de a alege persoane care îi reprezintă și le apără interesele în Uniunea Europeană.

Deputații din Parlamentul European nu doar fac legi, ci și votează acorduri comerciale, supraveghează alte instituții ale UE, verifică cum sunt cheltuiți banii UE și pot iniția investigații pe diverse subiecte.

Alegerile europarlamentare au loc o dată la cinci ani și sunt cele mai mari alegeri internaționale din lume. După alegeri, Parlamentul European alege noul șef al Comisiei Europene, care este echivalentul guvernului UE, și aprobă întreaga echipă de comisari.

Având în vedere că alegerile din iunie 2024 au fost comasate în România, cetățenii au avut posibilitatea de a vota doar pentru alegerile locale sau doar pentru cele europarlamentare.

Cei care au votat doar la europarlamentare au primit un singur buletin de vot și au semnat pe o singură listă electorală, în timp ce persoanele care au votat doar la locale au primit 4 buletine de vot.

Doar cei care au votat pentru ambele alegeri au avut 5 buletine de vot și au semnat pe 2 liste electorale, primind la finalul procesului 2 abțibilduri „VOTAT” pe spatele buletinului.

Rezultate exit-poll

· UDMR - 5,00%

· PSD+PNL - 54,00%

· AUR - 14,00%

· PUSL - 2,00%

· ADU - 11,00%

· SOS - 3,00%

· Reper - 3,00%

· Candidați independenți - 4,00%

· Alt partid - 4,00%

La nivel european, 370 de milioane de cetățeni au fost așteptați la urne pentru alegerea europarlamentarilor care îi vor reprezenta la Bruxelles.

Olanda a dat startul alegerilor joi, pe 6 iunie, iar majoritatea celorlalte țări membre au organizat alegeri pe 9 iunie, la fel ca România.

În 2024, un număr de 720 de politicieni vor ajunge în viitorul Parlament European, cu 15 mai mulți decât în mandatul anterior, de acum cinci ani.

Fiecare țară are un număr diferit de europarlamentari în PE:

• Germania - 96

• Franța - 81

• Italia - 76

• Spania - 61

• Polonia - 53

• România - 33

• Olanda - 31

• Belgia - 22

• Grecia - 21

• Cehia - 21

• Suedia - 21

• Portugalia - 21

• Ungaria - 21

• Austria - 20

• Bulgaria - 17

• Danemarca - 15

• Finalanda - 15

• Slovacia - 15

• Irlanda - 14

• Croația - 12

• Lituania - 11

• Slovenia - 9

• Letonia - 9

• Cipru - 6

• Luxemburg - 6

• Malta – 5

După ce s-a stabilit adăugarea a 11 locuri de europarlamentari, acestea au mers către: Franța (2 locuri), Spania (2 locuri), Polonia (1 loc), Olanda (2 locuri), Belgia (1 loc) , Austria (1 loc), Danemarca (1 loc), Finlanda (1 loc), Slovacia (1 loc), Irlanda (1 loc), Slovenia (1 loc), Letonia (1 loc).